Valoarea investitiilor strãine în judetului Vaslui continuã sã fie la pãmânt. Pentru primele trei luni ale anului curent, cuantumul capitalului social subscris se ridicã la “impresionanta” sumã de 152,12 euro. Din nefericire, migratia capitalului strãin spre judetul nostru are un istoric sumbru. Dupã 18 ani de economie de piatã, investitiile strãine din judetul Vaslui se cifreazã la aproximativ 89 euro pe cap de locuitor.
Conform datelor Directiei Jude- tene de Statisticã Vaslui, în primul trimestru al anului 2010 au fost înregistrate patru societãti comerciale cu participare strãinã. Cu asftel de “injectii” de valutã, volumul actual al investitiilor strãine din judetul Vaslui este departe de necesitãtile economiei locale. Pânã în anul 2008, capitalul social investit de asociatii strãini în judetul Vaslui se cifra la suma de 11.390.210 lei (41.689.307 euro). La aceeasi datã, valoarea totalã a capitalului social autohton si strãin din judetul Vaslui era de 1.471.603.896 lei, capital detinut de cãtre 8.341 de firme active. Cu numai 41,7 milioane de euro capital extern investit, judetul Vaslui se aflã la o diferentã imensã fatã de alte regiuni din tarã. Practic, în 18 ani de economie de piatã, investitiile strãine din judetul Vaslui se cifreazã la aproximativ 89 euro pe cap de locuitor. Cum investit iile strãine au fost extrem de reduse si în anul trecut (circa 35.000 lei), decalajul pe segmentul investit iilor strãine a luat proportii.
Perspective negre
Patronatul vasluian se declarã sceptic în ceea ce priveste volumul investitiilor strãine pe anul 2010. Cauzele unei astfel de estimãri sunt multiple. În primul rând, este vorba despre instabilitatea legislativã referitoare la politicile privind taxele si impozitele. De asemenea, nu existã mãsuri care sã vizeze stimularea investitiilor ca principal motor al depãsirii recesiunii economice. Pentru relansare productiei, mediul de afaceri local propune o serie de mãsuri de relansare. Este vorba despre revizuirea regimului fiscal: neimpozitarea profitului reinvestit, scãderea cotei unice de impozitare, reducerea fiscalitãtii pentru cei care îsi plãtesc în termen datoriile cãtre stat, anularea impozitului forfetar si micsorarea impozitelor pe salarii si CAS pentru angajati si angajatori. S-a mai solicitat reducerea TVA, achitarea cu celeritate de cãtre autoritãtile publice a restantelor TVA, compensarea datoriilor curente la bugetul de stat cu TVA nerestituitã în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului TVA, cu solicitarea de rambursare etc.
Drumuri, apã si gaz…
Elementele care conditioneazã dorinta investitorilor de a începe o afacere sunt multiple. Este vorba despre reducerea fiscalitãtii pentru firmele strãine care investesc, la fel cum se procedeazã si în alte tãri europene. De asemenea, existenta unei infrastructuri moderne, care sã fie dezvoltatã pe întreg teritoriul judetului, este esentialã pentru a convinge investitorii. Pe lângã drumuri, în zonele alese pentru amplasament, firmele trebuie sã beneficieze de retelele de canalizare, de gaze naturale si de electricitate. Nu în ultimul rând, foarte important este costul fortei de muncã, calificarea acesteia, dar si atitudinea localnicilor fatã de respectivele investitii.
careva postat Marţi, 29 Iunie, 2010, 9:37
e putin, prietenii(portocalii)stiu de ce. 152 de euro e totusi mai mult decat zero barat(la cat pretuim in fata lu’ Baselu’ ).