Slujbe de aur

Meseria e brãtarã de aur, spune un mai vechi proverb. În vreme de crizã, un loc de muncã e de platinã, cu atât mai mult cu cât, în judetul Vaslui, sperantele de angajare sunt aproape zero. Dacã Timisul, Clujul si Bucurestiul oferã cele mai multe oportunitãti, piata muncii locale este în colaps. În prezent, pentru cele 215 locuri vacante se luptã 22.726 someri înregistrati oficial. Dacã luãm în calcul si cele peste 70.000 de persoane aflate în cãutarea unei slujbe “la negru”, situatia este fãrã sperante. Nu mai putin de 418 persoane se bat pentru un loc de muncã.

Sansele de angajare în judetul Vaslui sunt extrem de reduse. Într-un top realizat la nivel national, Vasluiul este bifat cu cele mai mici oportunitãti de contractare a unei slujbe. Cum era de asteptat, ofertele de muncã cele mai dezvoltate sunt în Bucuresti, precum si “tigrii” economici din partea de vest a tãrii: Clujul si Timisul. La polul opus, judetul nostru are drept “competitori” mai multe judete din Oltenia: Oltul, Gorjul si Teleormanul. Tot aceleasi judete de suferintã înregistreazã si cele mai ridicate valori privind rata somajului raportatã la populatia activã: Vaslui (14,09%), Mehedinti (13,47%), Teleorman (12,93%), Dolj (12,46). La un simplu calcul privind oferta si cerere de locuri de muncã, în judetul Vaslui, concurenta este acerbã. Practic, în acest moment, pentru numai 215 locuri de muncã sunt înregistrati oficial 22.726 de someri. Mai exact, pentru o singurã slujbã se bat 105 persoane. Mai mult, dacã luãm în considerare si cele peste 70.000 de persoane neînregistrate oficial, dar aflate în cãutarea unui loc de muncã, datele sunt alarmante. Nu mai putin de 418 persoane revin unui singur loc de muncã ofertat pe piatã.

Perspective negre

Grav este faptul cã toatã aceastã fortã de muncã imensã nu poate fi absorbitã de nici o ramurã economicã viabilã. Agricultura este subfinantatã si fãrã aportul important al ajutoarelor de stat, constructiile nu dispun de fondurile necesare dezvoltãrii proiectelor, iar afacerile din ramura confectii-textile sunt relocate sau livreazã someri pe bandã rulantã. Dacã economia judetului nu dispune de resursele necesare relansãrii angajãrilor, alocatiile bugetare sunt vitale în acest sens. Din pãcate, anul trecut, Vasluiul a primit foarte putini bani pentru o serie de proiecte, echilibrarea decalajului economic urias fatã de alte judete din plan regional sau national lipsind cu desãvârsire. Din nefericire, pe astfel de realitãti economice, la sfârsitul anului 2010, rata somajului va fi între 16 si 18%, iar falimentele vor înghiti alte 2.200 – 3.000 de firme.