Vasluiul, Grecia Romniei

Judetul Vaslui se scufund ntr-un haos economic fr precedent. Dup un an si jumtate de criz sever, efectele sunt cumplite: somajul a crescut foarte mult, la fel si numrul falimentelor, n timp ce investitiile sunt derizorii iar derularea programelor europene, nghetat. n timp ce administratia central are obsesia elaborrii unor noi programe anticriz, concedierile au scpat de sub control iar agentii economici sunt hituiti de ctre Fisc. Investitiile publice sau strine lipsesc cu desvrsire sau mor n stadiul de intentie. La fel sunt si mult discutatele proiecte europene. Bugetele nu mai colecteaz veniturile previzionate iar mii de familii nu si mai pot plti bncile. Acesta este Vasluiul, o Grecie autentic, din care, pentru moment, lipsesc protestele de strad violente.

Promisiunile guvernantilor referitoare la scderea numrului de someri s-au fcut tndri. Cu o rat a somajului de 14.2%, la sfrsitul lunii februarie, Vasluiul este pe cale s bat recordul la nivel national, n conditiile n care „modernizarea” aparatului bugetar a nceput foarte timid. Cum declaratiile oficiale sustin c asanarea sectorului de stat va fi potentat, este de asteptat ca numrul oamenilor rmasi fr un loc de munc s creasc exponential. n acest fel, la grosul somerilor din mediul privat, disponibilizatii de la stat vor ngrosa rndurile celor care triesc din indemnizatia de somaj. Patronatul local sustine c, n acest moment, lipsa msurilor anticriz (care sunt solicitate de peste un an) si spune cuvntul. „Niciuna dintre msurile pe care le-am repetat nu s-au luat si consecintele se vor vedea n trimestrul urmtor. Am cerut plata obligatiilor statului ctre sectorul de stat, compensarea obligatiilor reciproce ntre stat si privat, eliminarea impozitului forfetar etc. Fr aceste initiative, privatul va continua s fac disponibilizri”, explic Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui.

Angajrile, moarte!

Grav este faptul c toat aceast fort de munc imens nu poate fi absorbit de nici o ramur economic viabil. n cursul anului precedent, peste 2.100 de societti vasluiene au iesit de pe piat, iar la nceputul acestui an continu trendul falimentelor. n cursul lunii ianuarie 2010, alte 109 societti au disprut din economie prin suspendri de activitate, radieri sau dizolvri. Spre exemplu, suspendrile voluntare au crescut, n ianuarie, cu 6.500%!, adic 65 de firme si-au suspendat activitatea n 2010, fat de 0 firme, n perioada similar a anului trecut. Agricultura este subfinantat si fr aportul important al ajutoarelor de stat, constructiile nu dispun de fondurile necesare dezvolt rii proiectelor, iar afacerile din ramura confectii textile sunt relocate sau livreaz someri pe band rulant. „Pentru agentii economici se impune acum plata pe profit anticipat. Firmele nu fac profit si se cere impozit pe un profit anticipat, la o valoare cnd afacerile mergeau mai bine. Impozitul se pltea la trimestru, iar acum nu se mai asteapt acest termen. Este o cerere peste capacitatea agentilor economici care sufer de lichiditti, de restrngerea pietei, de desfacere, de consecintele nchiderii usilor la bnci etc.”, a explicat Copacinschi.

Investitiile, derizorii!

Dac economia judetului nu dispune de resursele necesare relansrii angajrilor, investitiile publice sunt vitale n acest sens. Din nefericire, nici pe acest segment de piat lucrurile nu au mers conform programului de 20 miliarde de euro alocati proiectelor de infrastructur. Anul trecut, Vasluiul a primit foarte putini bani pentru proiecte, echilibrarea decalajului economic urias fat de alte judete din plan regional sau national lipsind cu desvrsire. Unele premise favorabile sunt pentru anul curent, dar rmne de vzut dac respectivele proiecte vor demara si vor fi finantate pn la finalizarea lucrrilor. „Pentru judetul Vaslui, investitiile publice masive ar trebui s reprezinte o prioritate pentru guvernanti”, puncteaz Copacinschi. Si, pentru ca dezndejdea s fie total, nici investitiile strine nu au excelat pe parcurul anului 2009. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Vaslui, n primele 11 luni din anul trecut, investitorii strini au nfiintat 22 de societti, cu un capital social strin de peste 35.000 de lei!

Doar la datorii stm bine

Ultima pilul amar pentru vasluieni vine tot de pe segmentul financiar. ntr-o singur lun, datoriile la mprumuturile bancare n moned national au crescut cu 5 milioane de lei. Mai exact, dac n luna decembrie 2009 restantele totalizau suma de 47 milioane lei, n ianuarie 2010, au srit la 52 milioane de lei.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.