Vasluiul, Grecia României

Judetul Vaslui se scufundã într-un haos economic fãrã precedent. Dupã un an si jumãtate de crizã severã, efectele sunt cumplite: somajul a crescut foarte mult, la fel si numãrul falimentelor, în timp ce investitiile sunt derizorii iar derularea programelor europene, înghetatã. În timp ce administratia centralã are obsesia elaborãrii unor noi programe anticrizã, concedierile au scãpat de sub control iar agentii economici sunt hãituiti de cãtre Fisc. Investitiile publice sau strãine lipsesc cu desãvârsire sau mor în stadiul de intentie. La fel sunt si mult discutatele proiecte europene. Bugetele nu mai colecteazã veniturile previzionate iar mii de familii nu îsi mai pot plãti bãncile. Acesta este Vasluiul, o Grecie autenticã, din care, pentru moment, lipsesc protestele de stradã violente.

Promisiunile guvernantilor referitoare la scãderea numãrului de someri s-au fãcut tãndãri. Cu o ratã a somajului de 14.2%, la sfârsitul lunii februarie, Vasluiul este pe cale sã batã recordul la nivel national, în conditiile în care “modernizarea” aparatului bugetar a început foarte timid. Cum declaratiile oficiale sustin cã asanarea sectorului de stat va fi potentatã, este de asteptat ca numãrul oamenilor rãmasi fãrã un loc de muncã sã creascã exponential. În acest fel, la grosul somerilor din mediul privat, disponibilizatii de la stat vor îngrosa rândurile celor care trãiesc din indemnizatia de somaj. Patronatul local sustine cã, în acest moment, lipsa mãsurilor anticrizã (care sunt solicitate de peste un an) îsi spune cuvântul. “Niciuna dintre mãsurile pe care le-am repetat nu s-au luat si consecintele se vor vedea în trimestrul urmãtor. Am cerut plata obligatiilor statului cãtre sectorul de stat, compensarea obligatiilor reciproce între stat si privat, eliminarea impozitului forfetar etc. Fãrã aceste initiative, privatul va continua sã facã disponibilizãri”, explicã Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui.

Angajãrile, moarte!

Grav este faptul cã toatã aceastã fortã de muncã imensã nu poate fi absorbitã de nici o ramurã economicã viabilã. În cursul anului precedent, peste 2.100 de societãti vasluiene au iesit de pe piatã, iar la începutul acestui an continuã trendul falimentelor. În cursul lunii ianuarie 2010, alte 109 societãti au dispãrut din economie prin suspendãri de activitate, radieri sau dizolvãri. Spre exemplu, suspendãrile voluntare au crescut, în ianuarie, cu 6.500%!, adicã 65 de firme si-au suspendat activitatea în 2010, fatã de 0 firme, în perioada similarã a anului trecut. Agricultura este subfinantatã si fãrã aportul important al ajutoarelor de stat, constructiile nu dispun de fondurile necesare dezvoltã rii proiectelor, iar afacerile din ramura confectii textile sunt relocate sau livreazã someri pe bandã rulantã. “Pentru agentii economici se impune acum plata pe profit anticipatã. Firmele nu fac profit si se cere impozit pe un profit anticipat, la o valoare când afacerile mergeau mai bine. Impozitul se plãtea la trimestru, iar acum nu se mai asteaptã acest termen. Este o cerere peste capacitatea agentilor economici care suferã de lichiditãti, de restrângerea pietei, de desfacere, de consecintele închiderii usilor la bãnci etc.”, a explicat Copacinschi.

Investitiile, derizorii!

Dacã economia judetului nu dispune de resursele necesare relansãrii angajãrilor, investitiile publice sunt vitale în acest sens. Din nefericire, nici pe acest segment de piatã lucrurile nu au mers conform programului de 20 miliarde de euro alocati proiectelor de infrastructurã. Anul trecut, Vasluiul a primit foarte putini bani pentru proiecte, echilibrarea decalajului economic urias fatã de alte judete din plan regional sau national lipsind cu desãvârsire. Unele premise favorabile sunt pentru anul curent, dar rãmâne de vãzut dacã respectivele proiecte vor demara si vor fi finantate pânã la finalizarea lucrãrilor. “Pentru judetul Vaslui, investitiile publice masive ar trebui sã reprezinte o prioritate pentru guvernanti”, puncteazã Copacinschi. Si, pentru ca deznãdejdea sã fie totalã, nici investitiile strãine nu au excelat pe parcurul anului 2009. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe lângã Tribunalul Vaslui, în primele 11 luni din anul trecut, investitorii strãini au înfiintat 22 de societãti, cu un capital social strãin de peste 35.000 de lei!

Doar la datorii stãm bine

Ultima pilulã amarã pentru vasluieni vine tot de pe segmentul financiar. Într-o singurã lunã, datoriile la împrumuturile bancare în monedã nationalã au crescut cu 5 milioane de lei. Mai exact, dacã în luna decembrie 2009 restantele totalizau suma de 47 milioane lei, în ianuarie 2010, au sãrit la 52 milioane de lei.