Pe tusa, definitiv!

Somajul tehnic este încã o mãsurã anticrizã ratatã de Guvernul Boc. Chiar dacã initiativa este mentionatã în toate declaratiile oficiale, în tarã, efectele ei sunt extrem de palide. La Vaslui, în prima lunã de aplicare a actului normativ, doar 13 firme si-au trimis salariatii în somaj tehnic. În loc sã adopte Ordonanta încã din noiembrie 2009, Executivul a dat undã verde actului normativ abia la 1 februarie 2010, adicã foarte târziu pentru majoritatea firmelor, care, pentru evitarea falimentului, tãiaserã deja în carne vie: au redus productia, si-au diminuat drastic cheltuielile sau si-au trimis definitiv în somaj salariatii. Între timp, numãrul somerilor din judetul Vaslui creste ca un „fãt frumos“, într-o lunã cât altii într-un an. La sfârsitul lunii februarie, în evidentele oficiale erau înregistrati 22.842 someri, cu 1.145 persoane mai multi fatã de ianuarie.

Mãsurile anticrizã promovate de cãtre Guvern nu au succes la nivelul judetului Vaslui. Este si cazul somajului tehnic, mãsurã pentru introducerea cãreia sindicalistii au protestat în stradã. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) Vaslui, dupã prima lunã de la intrarea în vigoare a mãsurii, doar 13 agenti economici din judetul Vaslui si-au trimis salariatii în somaj tehnic. 324 de muncitori vor sta temporar acasã, primind o indemnizat ie de minim 75% din salariu de bazã. Practic, raportat la nuumãrul total de contracte de muncã active înregistrate în judetul Vaslui, respectiv 42.189, în februarie, numai 7,68% din salariati au beneficiat de somaj tehnic. Conform actului normativ, perioada pentru care atât firmele cât si angajatii nu vor mai achita contributiile de asigurãri sociale cãtre bugetului statului este de maxim 90 de zile. Noua perioadã de somaj tehnic este aplicatã începând cu luna februarie 2010, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010. Indemnizatiile de minimum 75% din salariul de bazã care sunt acordate angajatilor, din fondul de salarii, pe durata întreruperii activitãtii firmei, reprezintã drepturi aferente perioadei februarie-decembrie 2010 inclusiv, nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile. Pentru a evita posibilele abuzuri din partea IMM-urilor – eventuala trimitere a oamenilor acasã, desi nu ar fi necesar -, autoritãtile au stabilit si o serie de obligatii. Astfel, angajatorii trebuie sã depunã la ITM o declaratie pe propria rãspundere din care sã reiasã cã se aflã în situatia de somaj tehnic. Pentru ca documentatiile de crizã sã corespundã realitãtilor din teren, ANAF-ul va controla periodic firmele.

O mãsurã ratatã

Explicatia pentru care o mãsurã favorabilã adresatã IMM-urilor nu are rezultate pozitive este extrem de simplã: lipsa de predictibilitate a sistemului legislativ. Ordonanta privind somajul tehnic a venit foarte târziu, moment în care societãtile îsi luaserã toate mãsurile necesare pentru a evita insolventa. Este vorba despre reducerea activitãtii, ajustarea cheltuielilor si trimiterea angajatilor în somaj definitiv. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, a spus cã mãsura privind somajul tehnic era foarte bunã dacã intra în vigoare începând cu luna noiembrie. Practic, Guvernul trebuia sã prelungeascã la timp actul normativ care a fost aplicat în 2009, pentru ca si în luna ianuarie firmele sã poatã trimite angajatii în somaj tehnic. „O lege este permanentã si nu pe o perioadã de o lunã sau douã. Agentul economic trebuie sã stie ce are de fãcut în cadrul unui sistem legislativ stabil. Nimeni nu a avut încredere cã aceastã ordonantã va mai veni si, în prezent, se mai salveazã ce se mai poate“, a spus Copacinschi. În acest fel, o initiativã bunã, care ar fi venit atât în ajutorul firmele, cât si a angajatilor, nu produce efectele scontate. Mãsura somajului tehnic este utilizatã în primul rând de agentii economici din sectorul constructiilor, pe perioada anotimpului rece, dar si în agriculturã. „Dacã si la începutul iernii viitoare vom avea parte de aceeasi imprevizibilitate legislativã, rezultate vor aceleasi“, a mai spus Copacinschi.

Iar somajul creste, creste…

La sfârsitul lunii februarie, erau înscrisi în evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã (AJOFM) Vaslui 22.842 someri, din care 8.103 femei, rata somajului înregistrând valoarea de 14,2%. Fatã de sfârsitul lunii anterioare, numãrul somerilor a crescut cu 1.145 persoane iar rata somajului a înregistrat o crestere cu 0,7 puncte procentuale. În primele douã luni ale anului, un numãr de 643 persoane au fost încadrate în muncã prin mãsurile active implementate de agentie, din care 458 someri s-au angajat ca urmare a acordãrii serviciilor de mediere a muncii realizate de agentiile locale din cadrul AJOFM Vaslui, 104 persoane s-au angajat în urma beneficierii de servicii de informare si consiliere profesionalã, iar alti 72 someri s-au încadrat ca urmare a absolvirii cursurilor de formare profesionalã. Din cei 643 someri încadrati prin intermediul AJOFM, o bunã parte au beneficiat de subventionarea locului de muncã, în conformitate cu Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã. Astfel, 62 someri au beneficiat de alocatii pentru cã s-au încadrat în muncã înainte de expirarea somajului, 13 persoane au ocupat un loc de muncã prin mãsurile destinate stimulãrii mobilitãtii fortei de muncã, au fost subvetionate locurile de muncã pentru 150 de persoane peste 45 de ani, pentru 5 persoane care mai au cel mult trei ani pânã la pensie si pentru 13 aboslventi de învãtãmânt.

Rata somajului a ajuns la 8,3% în februarie

Rata somajul în luna februarie a continuat sã creascã, ajungând la 8,3 la sutã, fatã de 8,1 la sutã în luna precedentã si 5,3 la sutã în februarie 2009, informeazã, luni, Agentia Nationalã pentru Ocuparea Fortei de Muncã (ANOFM). Numãrul total al somerilor înregistrati în luna februarie a fost de 762.375 de persoane , din care 311.541 femei, rata somajului în rândul lor fiind de 7,4 la sutã. Din totalul somerilor înregistrati la nivel national, 468.863 sunt indemnizati, iar 293.512 neindemnizati. Cele mai mari rate ale somajului s-au înregistrat în judetele: Mehedinti (14,6 la sutã), Vaslui (14,2 la sutã), Alba si Teleorman (câte 13 la sutã), Dolj (12,9 la sutã), Ialomita (12,8 la sutã), Covasna (12,4 la sutã), Galati (12,3 la sutã), Gorj si Harghita (câte 11,5 la sutã), Caras Severin (11,1 la sutã), Hunedoara si Sãlaj (câte 10,9 la sutã), Buzãu (10,2 la sutã), Cãlãrasi (9,9 la sutã), Arges, Neamt si Olt (câte 9,7 la sutã), Prahova (9,4 la sutã), Brasov, Dâmbovita si Tulcea (câte 9,2 la sutã), Bacãu si Bistrita (câte 9,1 la sutã). Judetele cu cele mai mici rate ale somajului, sub procentul înregistrat la nivel national sunt: Ilfov (2,7 la sutã), Timis (4,6 la sutã), Bihor (6,3 la sutã), Cluj (6,7 la sutã), Arad si Maramures (câte 6,9 la sutã), Satu-Mare (7 la sutã), Constanta (7,3 la sutã), Iasi (7,9 la sutã), Vrancea (8 la sutã), Botosani si Giurgiu (câte 8,1 la sutã). În Bucuresti rata somajului în luna februarie a fost de 2,4 la sutã.