Oglinda daneza

De la an la an, rata infractionalitãtii din România creste. În acelasi trend se încadreazã si Bârladul cu localitãtile limitrofe. Fie cã se comit crime si violuri, se dau spargeri, sunt maltratati copii sau se comit jafuri, motivele sunt cam aceleasi: sãrãcia si nivelul scãzut de educatie. Cel mai adesea, sãrãcia îi împinge pe oameni sã comitã infractiuni, iar ecoul fãrãdelegilor comise în aceastã zonã a tãrii a trecut de multã vreme granitele tãrii. Acesta este motivul pentru care, joia trecutã, o echipã de televiziune din Danemarca a venit tocmai în Bârlad. În momentul plecãrii, intentia danezilor era clarã: doreau sã discute cu familiile câtorva bârlãdeni care au comis o crimã care a socat opinia publicã din Danemarca. Echipa televiziunii a vrut sã filmeze mediul din care provin infractorii si, de asemenea, a vrut sã afle ce i-a împins la crimã. Numai cã, joi dimineatã, planurile lor s-au schimbat radical… Au dat peste o crimã la fel de atroce, comisã cu respectarea aceluiasi tipar de actiune. Reporterul Lasse Ravno si cameramanul Morte Storch lucreazã la cea mai mare televiziune nationalã comercialã din Danemarca, respectiv TV 2. Înainte de a ajunge în oras, translatorul celor doi jurnalisti a cerut ajutorul redactorilor “Monitorului de Vaslui”, si el, si danezii fiind la prima vizitã în Bârlad. Dupã un drum plin de peripetii, prin codul galben de viscol pe care l-au prins la Bucuresti, la Bârlad au ajuns în jurul orei 10.30. În câteva minute, erau/eram deja “pe teren”, pentru primele cadre. Lasse si Morte au un scop precis: realizeazã o anchetã jurnalisticã în orasul din care provin sapte din cei opt infractori care au participat (direct sau indirect) la una din cele mai odioase crime petrecute vreodatã în Danemarca. În parantezã fie spus, se stie cã tãrile scandinave sunt printre cele mai dezvoltate din Europa, gradul de civilizatie de aici fiind cu mult peste media europeanã. Prin urmare, comiterea unui omor în stil mafiot este pedespsitã de danezi cu cel mult zece ani de detentie, întrucât mentalitatea lor decreteazã: fiecare are dreptul la o a doua sansã. În timp ce asteptau aprobarea Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Vaslui pentru a merge la adresele celor sapte infractori din Bârlad si comunele arondate (lucru care nu s-a mai întâmplat), au vrut sã afle câte ceva despre oras în sine. Asa au dat peste sãrãcia care “guverneazã” localitatea…

Sãraci, da’ nu asa de rãi

Prima oprire a fost la “Ghetou”, locul în care conditiile precare de trai ale rromilor sunt la ele acasã. Desi nu ne asteptam, danezii n-au fost atât de puternic impresionati. Au si ei ghetourile lor. Poate nu la fel de infecte ca aici, dar, ca si la noi, sunt o “matcã” de infractori. Lasse Ravno povesteste: “Si noi avem asanumitele ghetouri, de unde, cel mai adesea, pleacã majoritatea infractorilor. Însã, faptele pe care le comit nu sunt atât de grave. Ne interesa din ce zonã au provenit românii care în 2008 au comis o crimã ce în tara noastrã este privitã ca ceva foarte grav. Am fãcut o analizã în baza evenimentelor similare petrecute recent, respectiv uciderea stewardesei într-un hotel de cãtre un român, si am aflat astfel cã majoritatea infractorilor ce comit asemenea fapte provin din Europa Centralã si Esticã. Din pãcate, foarte multi sunt din România. Astfel am ajuns la Bârlad, de unde au plecat sapte din cei opt români care au omorât un bãtrân în stil mafiot si care au dat mai multe spargeri pe timpul sederilor în Danemarca”.

Actiune, motor!

Cu sãrãcia se convinseserã danezii în momentul în care aveau sã afle cã mai trebuie sã astepte o aprobare de la IPJ Vaslui, respectiv cea de a putea merge, fãrã a avea probleme, la domiciliul rudelor infractorilor bârlãdeni stabiliti în Danemarca. “OK-ul” politistilor vasluieni n-a mai venit în cele din urmã, lucru care i-a deranjat vizibil pe colegii danezi. Când toate pãreau a se îndrepta spre o nereusitã, jurnalistii au aflat cã ceva-ceva s-ar putea “lega”… Mai exact, auzind cã suntem prezenti la reconstituirea crimei petrecute în Zorleni, cei doi si-au exprimat intentia de a merge la fata locului. Pentru ei, filmarea reconstituirii unei crime este o premierã, în sensul cã legislatia danezã interzice jurnalistilor participarea la orice fel de investigatie a politiei. Impactul pentru cei doi a fost cu atât mai puternic cu cât, pe parcursul celor aproape douã ore de filmare, aveau sã descopere similaritãti socante între împrejurã rile crimei pentru care veniserã la Bârlad si ale celei din Zorleni. În ambele cazuri a fost vorba despre o minte criminalã calculatã care a pus totul la cale, “locotenenti” care au executat ordine, victimã în vârstã, actionare în stil mafiot si un mobil al crimei, numit “bani de buzunar”.

Crime în oglindã

Omorul din Danemarca s-a consumat astfel: Marius Diaconescu de 32 de ani, din Bârlad, ajutat de sase amici din oras si satele limitrofe, pe nume Marcel Gafton, Ionel Panã, Daniel Hârlet, Marius Plãcintã, Nicolae Cristea si Costel Mihai Dascãlu, pune la cale o loviturã. Prada se afla în casa lui Karsten Norgaard, un bãtrân de 76 de ani, din localitatea danezã Skovby, si reprezenta niste arme de panoplie cu valoare de patrimoniu mare. Siau fãcut treaba “ca la carte”, proprietarul si sotia sa nefiind la domiciu, iar hotii au reusit sã plece fãrã a fi prinsi de oamenii legii. Întâmplarea se petrecea în luna august 2008, iar în noaptea de 1 spre 2 octombrie a aceluiasi an, cei sapte, de aceastã datã ajutat si de un al optulea cunoscut, hotãrãsc sã atace încã o datã aceeasi locuintã. De data aceasta, hotii au dat peste proprietar si sotia sa. “Pentru cã bãtrânii au refuzat sã spunã de la bun început unde se aflã banii, cei care le-au spart casa lau imobilizat pe bãrbat, i-au legat mâinile la spate si l-au lovit cu pumnii pânã când l-au constrâns sã spunã unde tine banii. Au gãsit doar 1.500 de coroane daneze, adicã echivalentul a mai putin de 200 de euro, un televizor cu monitor plat si ceva bijuterii. Desi au furat foarte putin bani si bunuri nu prea valoroase, victima a fost, în cele din urmã, ucisã. Sotia bãtrânului, care fusese la rândul sãu bãtutã crunt, a scãpat doar pentru cã s-a prefãcut a fi moartã. Crima a impresionat întreaga tarã”, a mai dezvãluit Lasse. Ce-au gãsit la Zorleni? Un mod similar de înfãptuire a unei crime, care a socat comunitatea localã si nu numai. Dar, pentru cã jurnalistii au si avut ocazia sã ia imagini cu reconstituirea, si-au sunat imediat editorul, care, imediat, i-a chemat cu materialul la masa de montaj. Nu le-au mai trebuit alte imagini. Materialul a fost trimis în Danemarca sâmbãtã si dat deja pe postul TV 2. “Sunt sigur cã ceea ce am filmat aici va avea un impact puternic în tara noastrã. Mai ales cã autorii crimei din Skovby au fost recent condamnati, dar la mai bine de un an de la comiterea faptei. Nicolae Cristea si Daniel Hârlet au primit câte opt ani de închisoare, iar cel care a plãnuit crima, Marius Diaconescu, zece ani de detentie. Ceilalti participanti la faptã au fost condamnati pentru sechestrare de persoane. Justitia danezã a mai demonstrat si cã, pânã la comiterea crimei, grupul a mai înfãptuit 54 de furturi si jafuri. Ne-a frapat si faptul cã pe capul rãutãtilor din Danemarca îl cheamã Diaconescu iar pe cel de aici, de la Zorleni, Diaconu, si cã ambii au actionat doar pentru a-si procura bani de buzunar”, a spus cameramanul Morte Storch.

Bârlad, oras al contrastelor

Înainte de a ajunge în România, Morte Storch, jurnalist cu o vechime de 18 ani, a cãlãtorit în peste 75 de tãri din toatã lumea, în timp ce Lasse Ravno, reporter de investigatii de numai cinci ani, a vãzut ceva mai putine. Amândoi aveau o imagine pe jumãtate gresitã despre România, au recunoscut mai târziu. Credeau cã tara noastrã e una foarte sãracã, similarã cu un stat de prin Extremul Orient, în care toti oamenii sunt rãi. Despre sãrãcie si rãutate au partial dreptate, însã în Bucuresti au vãzut masini de lux, clãdiri impozante, strãzi curate, case de patrimoniu etc. În Bârlad, au aflat si au fost impresionati de faptul cã orasul a dat tãrii doi sefi de stat, un sculptor de talie mondialã, scriitori, prozatori, oameni politici si sportivi de renume international si, mai mult, se mentine la nivel national în topul celor mai culturalizate localitãti. Stiu acum si cine a fost Alexandru Ioan Cuza, ce a fãcut el si, mai ales, cã s-a nãscut la Bârlad. Andreea Rãducan si Titi Aur sunt alte nume pe care deja le stiau, însã nu s-au gândit cã si-ar avea originile la Bârlad. “Nu ne asteptam sã vedem un oras al contrastelor, o zonã a contrastelor atât de puternice. Una peste alta, ne-a impresionat tot ceea ce am vãzut si am aflat despre cultura voastrã. La noi, un oras ca Bârladul, de peste 70.000 de locuitori, s-ar situa între primele zece ca mãrime. Si tot nu ar detine atâtea valori. Iar în România, unde sunt orase si cu peste douã milioane de locuitori, sã aflãm câte personalitãti au fost date de Bârlad este de-a dreptul impresionant”, a încheiat Lasse.

Adriana-Cristina Susnea
Adrian Arnautu