Islazuri în colaps

Vasluiul nu mai are iarbã pe islazuri nici sã hrãneascã un iepure. Peste 65.000 de hectare de pãsuni sunt calamitate, iar debandarea din teritoriu continuã. Tãranii au liber la “pãsunatul” de crizã, data de 10 mai convertindu-se în sãrbãtoarea desertului. Primãriile nu dau doi bani pe potentialui economic imens pe care îl au la picioare, rãzboiul bugetelor fiind mult mai interesant. Practic, se pierd miliarde de lei într-o veselie, farã ca slujbasii statului sã ridice un deget. Scadalul este preferat în locul turmelor de animale, iar propaganda în locul unor crescãtori înstãriti.

Oile, caii si gâstele sunt principalii “poluatori” de pe islazurile comunale. De pe Lunca Prutului si pânã pe imasurile din nordul judetului, vegetatia a fost convertitã în niste insule de desert autentice. Tãranii nu mai stiu ce înseamnã stabulatia, iar animalele se hrãnesc de pe câmpuri non stop. Practic, anotipurile au dispãrut din lumea satelor, în timp ce efectivele sunt lãsate la pãscut pânã de Crãciun. Nu se mai tine cont de data de 10 mai, când se deschide “oficial” pãsunatul, tãranii având mânã liberã sã facã zootehnie la voia întâmplãrii. Mai exact, la aceastã datã, din cele 95.000 de hectare de pãsuni existente în judetul Vaslui, peste 70% sunt calamitate. Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie (OARZ) Vaslui, a spus cã, în ultimii ani, nimeni nu s-a mai îngrijit de aceste suprafete. “Pãsunile nu au mai fost curãtate, însãmântate, erbicidate. E normal ca în aceste conditii, în varã, fermierii sã constate cã nu mai au nici un fel de verdeatã, cã în loc de iarbã e desert. Cred cã toate acestea se pot schimba si suntem decisi sã facem acest lucru”, a precizat Attila Miklos. Grav este cã refacerea pãjis- tilor naturale este la potential maxim, fiecare zi echivalând cu o sãptãmânã de pãscut în miezul verii. Mai mult, tinând cont de microclimatul sezonier din zona Moldovei, în care în lunile de varã se intrã în colaps din cauza secetei accentuate, abstinenta din aceste zile este vitalã.

Schimbare de macaz

În aceste zile, OARZ Vaslui inventariazã toate pãsunile din judet, în vederea unei monitorizãri ulterioare a acestor suprafete. Uterior, va fi alcãtuitã o bazã de date în colaborare cu primãriile comunale si se vor lua mãsuri de refacere a acestor suprafete. Noutatea preluãrii în gestiune a modului de exploatare de cãtre OARZ este aceea cã proprietarii de animale care distrug verdeat a vor fi sanctionati. Amenzile pentru distrugerea islazurilor sunt cuprinse între 5 si 10 milioane de lei vechi, iar inspectorii OARZ sunt hotãrâti sã apeleze la sanctiuni. “Avem dreptul conform Legii zootehniei sã îi sanctionãm pe cei care nu respectã pãsunile, indiferent cã sunt comunale sau particulare. Sperãm totusi sã nu fim nevoiti sã ajungem la o astfel de situatie si crescãtorii sã înteleagã de bunã voie cã pãstrarea acestor pãsuni le salveazã lor animalele”, a mai spus Miklos. Fermierii si autoritãtile locale trebuie sã stie cu exactitate ce suprafete de pãsuni au în administrare si ce efective sunt de întretinut. Taberele de varã trebuie gândite pe specii si categorii de vârstã, pentru a se permite o exploatare rationalã a suprafetelor de pajisti existente. Spre exemplu, dupã ovine, care pasc de jos iarba, bovinele nu mai au posibilitatea sã se hrãneascã, iar acolo unde cârdurile de gâste si rate sunt lãsate la voia întâmplãrii vegetatia este devastatã în totalitate.

Bani aruncati

Dintr-un calcul realizat de specialis tii în domeniu, cele aproximativ 277.000 hectare de teren agricol, de la nivelul judetului Vaslui, ar putea sã întretinã, fãrã probleme, un septel de animale cel putin dublu decât cel actual. În prezent, la nivelul judetului Vaslui existã 210.000 ovine, 72.000 bovine, din care 34.544 matcã, si 23.000 de caprine si 20.000 cabaline. “Noi avem la un hectar arabil de întretinut o vitã mare, în loc de trei, care este capacitatea maximã. În acestã situatie, nici o comunã nu ar trebui sã se confrunte cu lipsa de furaje, dacã se face un management corect al suprafetelor de care dispunem”, a explicat Attila. Un rol extrem de important pentru refacerea potentialului productiv îl are si întretinerea pajistilor naturale destinate pentru pãsunat si productie de fân. Anual, suprafetele cu iarbã trebuie curãtate, supraînsã- mântate, administrate îngrãsãminte chimice. Parcelele unde s-au fãcut reînsãmântãri, doi ani trebuie folosite numai pentru recoltarea fânului si apoi sã se dea liber si pentru animale.