Facem bombe?!

Întreprinzãtorii vasluieni par sã fi descoperit reteta prosperitãtii. Printre miile de societãti din domenii extrem de variate, în Vaslui sunt înregistrate si firme cu activitãti mai… ciudate, oricum, deloc acasã la ele în Vaslui. Astfel, o societate din Vaslui se ocupã cu transportul maritim si costier de pasageri! Un alt operator economic, mult mai pragmatic, a ales sã fabrice… armament si munitie! În ciuda acestor “biznisuri” exotice si oarecum boeme, judetul nostru rãmâne descoperit la foarte multe capitole ale economiei. Dincolo de transportul maritim sau fabricarea de armament, comertul cu amãnuntul rãmâne principalul motor al produsului intern brut al judetului, industria fiind pe ultimul loc. Si, pentru ca “paradisul” fiscalitãtii sã fie complet, de mentionat cã, în 2009, cifra de afaceri a cãzut la nivelul anului 2005. Mai exact, vistieria judetului a pierdut 2 miliarde de lei.

Judetul Vaslui s-a transformat în “patria” tuturor posibilitãt ilor. Printre multitudinea ideilor de afaceri ale întreprinzã torilor locali, au apãrut clasificãri ale activitãtilor economice nationale (CAEN-uri) cu totul exotice. Una din firmele înregistrate la Oficiul Registrului Comertului de pe lângã Tribunalul Vaslui are ca obiect de activitate, nici mai mult nici mai putin, transportul maritim si costier de pasageri. Afacerea a fost pus pe picioare de doi administratori, în 2008, si este înregistratã cu cifrã de afaceri. O altã îndeletnicire greu de imaginat în urmã cu câtiva ani în judetul Vaslui este si product ia de energie electricã (vestitele turbine eoliene). Mai mult, capitalistii vasluieni nu sau dat înapoi nici de la dezvoltarea unor productii mult mai sensibile, cum ar fi fabricarea de… armament si muni- tie! Da, ati citit bine. Plaja afacerilor unicat este completatã cu firme de leasing financiar, parcuri de distractii, transport marfã pe calea feratã etc. În paralel, foarte multe CAEN-uri nu au nici un reprezentant în judetul Vaslui, adicã pe respectivele segmente de piatã nu activeazã nici o firmã. În schimb, au fost identificate 103 piete cu unul sau doi agenti economici, acesta fiind considerat un grad de reprezentare mare. Patronatul vasluian sus- tine cã repartizarea CAEN-urilor descrie o economie localã în care activitatea dinamicã si dezvoltarea sunt foarte reduse. Spre exemplu, imediat dupã Revolutie, de pe platformele industriale vasluiene au dispãrut o serie de societãti care aveau productii extrem de serioase: piese auto, materiale de constructii, mobilã, fire sintetice etc.

Perioadã de glorie apusã

Inspectoratul de Concurentã Vaslui a realizat o “monografie” a judetului Vaslui din punct de vedere concurential. Potrivit analizei, în perioada 2005 – 2008, au fost identificate 389 de piete relevante ale produselor. Din punct de vedere concurential, piatã geograficã si în functie de clasificarea activitãtilor, a fost stabilitã cota de piatã a agen- tilor economici si cifra de afaceri. Este vorba despre operatori economici care au depus bilanturile contabile si au contribuit direct la formarea produsului intern brut al judetului Vaslui. Potrivit cifrelor din monografia judetului, perioada 2005 – 2008 poate fi caracterizatã ca un adevãrat “boom” economic. Începând cu anul 2005, valoarea cifrei de afaceri a crescut vertiginos, de la 2,43 miliarde de lei cifrã de afaceri în 2005, la 4,42 miliarde de lei în 2008. Mai exact, evolutia produsului intern brut a fost urmã- torul: 2005 – 2,43 miliarde de lei, 2006 – 2,77 miliarde de lei, 2007 – 3,44 miliarde de lei si 2008 – 4,42 miliarde de lei. Din pãcate, anul 2009, care a coincis cu debutul unei recesiuni economice severe, a arucat volumul cifrei de afaceri înapoi cu cel putin doi ani. Astfel, în numai 12 luni, vistieria judetului a pierdut aproximativ 2 miliarde de lei, adicã diferenta valorii cifrei de afaceri dintre anul 2008 si 2005.

Tot comertul este la putere!

O altã caracteristicã negativã a economiei judetului Vaslui este si aportul diferitelor activitãti la crearea valorii totale a cifrei de afaceri. La nivelul anului 2008, comertul cu amãnuntul reprezenta cea mai mare din contributie la PIB, cu un procent de 8,9%. Abia pe locul doi se aflã cultura cerealelor, care a adãugat o plus valoare de 7,28% din cifra de afaceri. Nu în ultimul rând, cea mai slabã contributie a fost cea a industriei prelucrãtoare (diferite angrenaje, lagãre si alte elemente de transmisie), cu numai 5,5% din totalul cifrei de afaceri. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, crede cã repartizarea activitãtilor economice trebuia sã aibã o cu totul altã structurã, tinând cont de specificul judetului Vaslui. “Pe primul loc trebuia sã se afle agricultura, cu 50% din PIB. În partea a doua a clasamentului, industria si serviciile trebuiau sã aibã o pondere cuprinsã între 10 – 15%. Abia dupã aceste activitãti economice solide, comertului cu amãnuntul îi revenea o anumitã cotã din piatã”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Falimente si somaj

Prãbusirea cifrei de afaceri din judetului Vaslui a avut la bazã consecintele grave ale recesiunii din economie. În 2009, la nivelul judetului Vaslui, “asanarea” mediului de afaceri a echivalat cu disparitia de pe piatã a 2.105 firme. Practic, în numai opt luni, impozitul forfetar a decimat cel mai dinamic sector al economiei vasluiene. Bugetele locale au fost aruncate într-un deficit fãrã precedent, initiativa privatã a fost anihilatã, iar oferta de pe piata muncii a înghetat. Cãderea afacerilor si a tranzactiilor comerciale au determinat o cres- terea acceleratã a numãrului de someri. La sfârsitul lunii februarie, în evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui erau înscrisi 22.842 someri, din care 8.103 femei, rata somajului înregistrând valoarea de 14,2%. Fatã de sfârsitul lunii ianuarie, numãrul somerilor a crescut cu 1.145 persoane, iar rata somajului a înregistrat o crestere cu 0,7 puncte procentuale. Astea sunt, de fapt, adevãratele “bombe”!