Ce mâncam?!

Tãranii vasluieni nu mai au bani pentru a-si ara ogoarele. Desi campania de însãmântãri bate la usã, suprafetele pe care tractoarele nu au tras nici o brazdã sunt imense. Mai exact, din 144.266 hectare, pânã la aceastã datã, au fost arate numai 63.408 hectare. Având în vedere faptul cã aceste lucrãri trebuiau realizate încã din toamna trecutã, productiile agricole din acest an sunt foarte usor de anticipat. Cu rentabilitate zero si cheltuieli uriase, plus valoarea din gospodãriile agricultorilor pare deja dusã pe apa sâmbetei. Dar, dincolo de lipsa cronicã de finantare, sistemul agricol vasluian are si alte boli: fãrâmi- tarea excesivã a loturilor si un parc de utilaje neperformant. Tot acest “carusel” al neputintei ne va conduce, în final, la importuri masive de alimente.

Campania agricolã de primãvarã de la nivelul judetului Vaslui a debutat cu frâna de mânã trasã. Pânã la aceastã datã, fermierii au reusit sã are numai 51% din programul propus pentru însãmântãrile de primãvarã. Mai exact, dintr-o estimare de 176.156 hectare, lucrãrile de arãturi au fost finalizate pe o suprafatã de 90.177 hectare. Chiar dacã, pe ansamblu, lucrãrile la arãturi sunt în grafic, o suprafatã imensã din terenurile agricole nearate se înregistreazã pe segmenul micilor producãtori de la sate. Astfel, s-a ajuns ca cele 144.266 hectare de teren arabil aflate în proprietatea tãranilor sã fie arate în proportie de numai 44%. Cum era de asteptat, pe lângã vremea nefavorabilã, întârzierea arãturilor are la bazã si alte cauze. În primul rând, micii producãtori nu au banii necesari pentru achitarea lucrãrilor de arat. Pentru ca sã are un singur hectar de pãmânt, un proprietar de teren trebuie sã scoatã din buzunar 2,5 milioane de lei. “Dacã s-ar fi respectat întocmai lantul tehnologic, arãturile trebuiau efectuate încã din toamna anului trecut, iar eventualele parcelele rãmase sã fie puse deja sub brazdã. Beneficiul arãturilor de toamnã este bine cunoscut printre agricultori: pãmântul are o capacitate mult mai mare de absorbtie a apei, iar pregãtirea patului germinativ se face în conditii net superioare”, explicã Gigel Crudu, purtãtorul de cuvânt al Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui.

Fãrã tractoare performante…

Pe lângã lipsa acutã de finantare, sectorul agricol local are în dotare un parc de masini agricole depãsit fizic si moral. Cu o astfel de dotare si fiabilitate, cheltuielile continuã sã depãseascã cu mult câstigurile nete, iar de rentabilitate si plus valoare în sectorul agricol nici nu poate fi vorba. Dacã anul trecut au fost importate 17 tractoare noi de diferite capacitãti, în 2008, erau cumpãrate 30 de tractoare strãine noi. Majoritatea achizitiilor au avut loc în sectorul majoritar privat, programele europene fiind esentiale. La data de 31 decembrie 2009, în judetul Vaslui au fost inventariate 3.450 tractoare. Din acestea, 1.244 erau neamortizate si se aflau în functiune, iar 2.206 de tractoare existente erau amortizate, din care mai functionau numai 1.913. Din totalul de tractoare, 152 provin din import si au o capacitate cuprinsã între 45 si 360 Cai Putere. În ceea ce priveste plugurile, acestea totalizeazã un numãr 2.939 unitãti (pentru cultura mare, livezi, vii etc.), din care 1.503 sunt amortizate. De functionat mai functioneazã doar 1.395 de pluguri.

…fãrâmitati…

Nu în ultimul rând, campania agricolã de primãvarã se confruntã si cu o structurã organizatoricã rudimentarã. La nivelul anului trecut, în judetul Vaslui existau circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societãti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateazã terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arendã sau utilizeazã în comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata totalã exploatatã de cãtre cele 250 de societãti a fost de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezintã în jur de 45% din suprafata arabilã a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui a dispus de o suprafatã arabilã de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare în domeniul privat, reprezentând 98,64%, si 3.971 hectare în sectorul de stat, adicã 1,36%.

…si cu subventiile anulate

Începând cu acest an, fermierii au pierdut foarte multe pârghii de finantare a lucrãrilor agricole. În primul rând, societãtile comerciale nu mai pot accesa creditul agricol pentru achizitionarea de seminte, îngrãsãminte chimice, pesticide etc. Potrivit mecanismului de acordare din anii trecuti, dupã rambursarea împrumutului, fermierul beneficia de fonduri publice de 30% din valoarea creditului contractat. Tot din acest an, agricultorii nu mai primesc nici motorinã subventionatã cu un leu/litru, pentru efectuarea lucrãrilor agricole. În prezent, existã un proiect de hotãrâre care prevede distribuirea de motorinã ieftinã pentru agriculturã, act care nu a fost pus în executie. Nici subventiile pentru îngrãsãmintele chimice care au tot fost promise si în anul trecut nu mai sunt de actualitate, astfel încât, fermierii trebuie sã se derscurce exclusiv cu resursele proprii.