106 blocuri din judet nu mai suporta un nou cutremur

Astãzi se împlinesc 33 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, seism care a lãsat urme si în judetul Vaslui. Probabil nu destul de adânci, din moment ce, la finalul ultimei expertizãri tehnice, din 2008, 106 de blocuri de locuinte au fost încadrate în clase de risc seismic. Pericolul de prãbusire amenintã clãdiri din cele trei municipii, Vaslui, Bârlad si Husi, si din orasul Negresti. În fata unui astfel de scenariu, lucrãrile de consolidare sunt singura solutie pentru salvarea populatiei. Din nefericire, consolidãrile blocurilor sau transformat în scandaluri, iar costul lucrãrilor a fost lãsat în seama unor persoane care, în majoritatea cazurilor, nu au banii necesari.

La finalul operatiunii de expertizare, specialistii au identificat în municipiile Vaslui, Bârlad, Husi si orasul Negresti nu mai putin de 106 blocuri, care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Mai exact, imobilele respective prezintã un pericol ridicat de prãbusire. Lista clãdirilor de locuinte expertizate tehnic a fost actualizatã ultima oarã la 31 ianuarie 2008. Tot în acel an, si autoritãtile locale din orasul Negresti, în colaborare cu reprezentantii Ministerului Lucrãrilor Publice, au finalizat lista cu încadrarea în clasele de risc a clãdirilor. Este vorba despre nouã imobile, construite în perioada 1962 – 1979, care au un regim de înãltime de la parter plus douã etaje, pânã la patru etaje. Potrivit datelor IJC Vaslui, în municipiul Bârlad sunt 52 de blocuri afectate, din care 15 blocuri sunt incluse în clasa I de risc seismic. În municipiul Vaslui sunt 40 de blocuri încadrate în clasele II, III, IV de risc seismic, iar în municipiul Husi, sunt cinci blocuri în clasele II si III de risc. În ultimii ani, pentru clãdirile de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic si care prezintã pericol public au fost date hotãrâri peste hotãrâri si sau pus buline rosii de avertizare. Potrivit legislatiei în vigoare, proprietarii sunt singurii care decid momentul demarãrii lucrãrilor de interventie. Astfel, autoritãtile asteaptã ca proprietarii sã initieze refacerea clãdirilor, în timp ce populatia nu dispune de banii necesari pentru o astfel de investitie. Cum în vremuri mai bune din punct de vedere financiar s-a realizat doar expertizarea tehnicã, în actuala crizã economicã, actiunile de punere în sigurantã a clãdirilor vor fi foarte greu de pornit. Mai mult, peste 60% din persoanele care locuiesc în blocurile de locuinte încadrate în clasa I de risc seismic sunt pensionari. Pentru acestia, contractarea unui credit este un fapt imposibil, tinând cont si de faptul cã suma necesarã consolidãrii este destul de mare. Estimãrile fãcute anul trecut arãtau cã, la un pret de 400 euro/metrul pãtrat pentru lucrãri de consolidare, la un apartament care are 50 de metri pãtrati, sunt necesari 20.000 de euro.

Spaima ipotecii

Pe lângã problemele financiare, nici legislatia actualã nu exceleazã în materie de facilitãti. Conform Ordonantei nr. 20/1994 privind punerea în sigurantã a fondului construit existent, în cazul proprietarilor din blocurile supuse consolidãrii se instituie ipoteca legalã a statului asupra locuintei. “Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din clãdirile incluse în programele anuale vor beneficia de finantare din transferuri de la bugetul de stat pentru proiecterea si executia lucrãrilor de consolidare, în urmãtoarele conditii: instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei; restituirea, la terminarea lucrãrilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de consolidare, în rate lunare egale fãrã dobândã, cu o duratã de rambursare de pânã la 25 de ani de la data receptiei terminãrii lucrãrilor de consolidare. Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integralã a cheltuielilor electuate din transferuri de la bugetul de stat pentru executia lucrãrilor de consolidare”, se aratã în actul normativ. În conditiile în care propietarii sunt foarte reticienti la ideea ipotecã rii apartamentelor, în prezent, este în lucru un act normativ, prin care se propune eliminarea ipotecii.

Cazul Negresti

Consolidarea blocurilor de locuinte care prezintã pericol de prãbusire merge în pas de melc. Anul trecut, au fost demarate lucrãri la trei blocuri din Negresti (blocurile nr. 3, nr. 8 si nr. 9). În urma scandalului iscat între locatari si Primãria Negresti, campania de reabilitare s-a încheiat prematur, câstig de cauzã având proprietarii. Blocul nr. 9, de pe strada Nicolae Bãlcescu, a fost expertizat din nou si trecut de la gradul I de risc seismic (marcat cu bulinã rosie) la clasa de risc seismic III. Ovidiu Pascal, directorul Inspectoratului Judetean în Constructii (IJC) Vaslui, a precizat cã, în cazul Blocului nr. 3, fundat iille sunt în conservare, asigurându- se posibilitatea continuãrii lucrãrilor dupã clarificarea aspectelor administrative si judiciare. Nici soarta Blocului nr. 8 nu a fost mai bunã, lucrãrile de consolidare fiind sistate. În linii mari, aceasta este situatia de pe “frontul antiseismic” vasluian: s-au turnat câteva lopeti de beton si a rezultat un mare scandal. De altfel, rezultatul unei astfel de întreprinderi extrem de costisitoare nici nu poate fi altul. Guvernul a acordat resurse financiare doar pentru operatiunea de expertizare, costul propriu-zis al lucrãrilor de consolidare fiind lãsat în seama proprietarilor. Mai exact, proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare sunt asigurate din sursele proprii ale proprietarilor, din despãgubiri acordate de societãtile de asigurare si/sau din credite.