Tânãrul faraon egiptean Tutankhamon, al cãrui deces petrecut în urmã cu peste 3.000 de ani a rãmas învãluit în mister, a murit din cauza malariei si a unei maladii osoase, potrivit unui studiu publicat, marti, în SUA, care a prezentat, totodatã, arborele sãu genealogic, pânã recent neconfirmat.
Tutankhamon a murit tânãr, la vârsta de 19 ani, în anul 1324 înaintea erei noastre, fãrã mostenitori, oferind astfel ocazia egiptologilor sã lanseze numeroase speculatii referitoare la maladiile ereditare din familia regalã a celei de-a XVIII-a dinastii egiptene, dar si diverse teorii despre cauza mortii faraonului, dupã ce acesta a petrecut totusi nouã ani pe tronul Egiptului, a explicat Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichitãtilor Egiptene, principalul autor al studiului. Cercetãtorii s-au concentrat asupra mai multor metode, precum radiologia si analiza ADN-ului, în cadrul unui studiu efectuat pe 16 mumii, dintre care 11, inclusiv cea a lui Tutankhamon, au apartinut familiei regale. Aceste cercetãri stiintifice, realizate între 2007 si 2009, aveau ca scop determinarea legãturilor de rudenie si a caracteristicilor patologice ereditare transmise în aceastã familie. Cercetãrile au permis astfel identificarea tatãlui lui Tutankhamon în persoana lui Akhenaton, sotul legendarei regine Nefertiti. Cele douã mumii au în comun mai multe caracteristici morfologice unice si au aceeasi grupã de sânge. Autorii acestui studiu au determinat, totodatã, cã mama tânãrului faraon este mumia numitã de specialisti KV35YL, al cãrei nume real a rãmas necunoscut. Ei au identificat-o si pe bunica lui Tutankhamon, aceasta fiind regina Tye, mama lui Akhenaton. “Aceste rezultate ne duc cu gândul cã o circulatie sangvinã defectuoasã în tesuturile osoase – ce conduce la slãbirea sau distrugerea partialã a osului – combinatã cu malaria reprezintã cauza cea mai probabilã a mortii lui Tutankhamon”, survenitã în urma unui fracturi, a explicat Zahi Hawass, al cãrui studiu vã fi publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA) din 17 februarie. Acest diagnostic a putut fi stabilit cu ajutorul unor teste genetice care au relevat prezenta mai multor malformat ii în familia lui Tutankhamon, precum maladia Kohler, care distruge celulele osoase. Analizele ADN au pus, totodatã, în evidentã prezenta a trei gene asociate cu parazitul Plasmodium Falciparum, responsabil cu transmiterea malariei, la patru dintre mumiile studiate, inclusiv la cea a lui Tutankhamon. “Acest diagnostic a fost întãrit prin descoperirea în mormântul sãu a unor bastoane si a unei farmacii pentru lumea de dincolo”, au declarat autorii studiului. Acest studiu a îndepãrtat ipoteza potrivit cãreia Tutankhamon sau ceilalti membri ai familiei regale din acea epocã ar fi suferit de ginecomastie – dezvoltarea în exces a sânilor la bãrbati – sau de sindromul Marfan, o maladie geneticã rarã ce poate conduce la dilatarea aortei. “Este improbabil ca Tutankhamon sau Akhenaton sã fi avut o alurã fizicã ciudatã sau efeminatã”, considerã autorii. Tutankhamon si strãmosii sãi erau putin cunoscuti pânã la descoperirea fãcutã în 1922, în Valea Regilor, de britanicul Howard Carter, a mormântului sãu intact, ce continea o fabuloasã comoarã, din care fãcea parte si masca mortuarã a faraonului, din aur masiv. Acest studiu deschide calea cãtre o nouã abordare stiintificã în genealogia molecularã din perioada faraonilor egipteni. Într-un editorial ce însoteste acest studiu, medicul Howard Markel de la Universitatea din Michigan (SUA) este de pãrere cã lucrarea vã ridica numeroase probleme de naturã eticã, cum ar fi dacã personalitãtile istorice trebuie sã beneficieze dupã moarte de dreptul de a li se respecta viata privatã, ca si oamenii obisnuiti.