Perdele… de fum

Adoptatã în anul 2002, Legea perdelelor forestiere de protectie nu a produs nici un efect în judetul Vaslui. Astfel, comunitãtile locale din acest colt de tarã au parte numai de “perdele” de promisiuni. Nu s-a plantat nici un puiet, iar proiectele întocmite s-au pierdut în hãtisurile birocratiei. Menite sã punã la adãpost cãile de comunicatie, scuturile din arbori au o utilitate economicã certã: protejeazã culturile agricole, echilibreazã mediul si faciliteazã transporturile. În acestã iarnã, nãmetii au “înghitit” numeroase drumuri. Dacã am fi avut perdele forestiere de protectie, multe evenimente nedorite (decese, blocarea cu orele a persoanelor bolnave etc.) nu ar mai fi avut loc. În loc sã aplice legea, autoritãtile preferã sã organizeze aproape zilnic comitete de urgentã si sã livreze “pãduri” de comunicate.

În anul de gratie 2002, pe 15 mai, Parlamentul României adopta Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protectie. Un act normativ complex, care punea la punct un sistem de împãduriri de-a lungul arterelor rutiere nationale. Pe lângã protectia mediului, perdelele au un rol vital în protejarea infrastructurii de comunicat ii. În zonele sensibile, unde de regulã se întroienesc anumite segmente de drum, “scuturile” naturale formate din arbori ar înlocui cu succes parazãpezile sau paravânturile, care… lipsesc cu desãvârsire. Din nefericire, autoritãtile care ar fi trebuit sã se implice în realizarea obiectivelor stabilite prin lege nu au plantat nici un puiet, iar rezultatele sunt pe mãsurã. În fiecare iarnã, numeroase cãi de transport sunt blocate de sulurile de zãpadã, în timp ce, vara, majoritatea culturilor agricole sunt calamitate de secetã. Este o realitate durã, care îl costã scump pe fiecare contribuabil. Resurse financiare importante care ar fi trebuit orientate spre dezvoltare s-au risipit, în fiecare an, inutil.

Legi sunt, cazmale nu!

Desi sunt vitale în lupta împotriva secetei, a procesului de desertificare si, în timpul iernii, protejeazã drumurile de zãpezile abundente, de la aparitia Legii nr. 289/2002, nu s-a plantat nici un hectar de vegetatie. Potrivit actului normativ, obiectivul fundamental este realizarea sistemul national al perdelelor de protectie, inclusiv de-a lungul cãilor de comunicatie din toatã tarã. Este vorba de lucrãri concepute a se realiza pe areale foarte întinse, în vederea atenuãrii schimbãrilor climatice de la nivel regional si global. Singurele perdele forestiere existente în judetul Vaslui au fost înfiintate între anii 1993 – 1996, în baza Legii nr. 18. La vremea respectivã, initiativa executãrii lucrãrilor a apartinut Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui, fondurile pentru realizarea investitiilor fiind asigurate de la bugetul de stat. Astfel, în zonele Gãgesti, Murgeni si Fãlciu au fost înfiintate 150 hectare de perdele forestiere cu o lãtime de 25 de metri, care protejeazã aproximativ 5.000 hectare de teren agricol. Ion Drãgan, coordonatorul Inspectiei Silvice si de Vânãtoare Vaslui, a precizat cã, la nivelul judetului Vaslui, au fost întocmite proiecte pentru înfiintarea de perdele forestiere în unele zone “sensibile” situate pe drumurile judetene. Respectivele planuri nu au mai fost puse în practicã, pentru cã nu a fost întocmitã o metodologie exactã în vederea despãgubirii terenurilor. “O parte din proprietarii de teren au dorit despãgubiri directe si foarte putini au preferat ca, dupã sapte ani, sã preia în proprietate suprafetele împã- durite. Perdelele au un rol de protectie împotriva viscolului, a nisipurilor zburãtoare si a vânturilor care aduc secetã, cum ar fi zona Fãlciu, Vutcani etc.”, a explicat Drãgan.

Si pãdure, si produse agricole

În Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, sunt prevãzute o serie de facilitãti pentru detinãtorii de terenuri agricole care îsi dau acceptul ca pe o parte (de regulã o fâsie) din terenul pe care îl detin sã fie înfiintate perdele forestiere. Pe lângã faptul cã rãmân în continuare proprietari pe terenul respectiv si pe pãdurea pe care statul o înfiintazã în mod gratuit, ei mai beneficiazã si de contravaloare recoltei agricole pe care ar fi obtinut-o pe respectivele terenuri. Potrivit specialistilor, aceastã prevedere legalã este mai avantajoasã decât renta viagerã, care a fost în vigoare pânã la sfârsitul anului trecut. În plus, tot în noul Cod Silvic este prevãzutã administrarea perdelelor forestiere prin structurile silvice ale statului cu fonduri de la bugetul de stat, proprietarul nesuportând nici un fel de cheltuialã cu întretinerea.