Fiscalizarea taranilor

Gospodãriile tãrãnesti vor intra sub bratul “ocrotitor” al Fiscului. Decisi sã alimenteze visteria statului, guvernantii intentioneazã sã taxeze orice bucatã de bânzã sau litru de lapte. În “laboratoarele” Guvernului este în lucru un act normativ, prin care crescãtorii de animale vor fi obligati sã se înregistreze la Registrul Comertului. Un gospodar cu trei vaci va deveni persoanã fizicã autorizatã, iar un cioban poate sã-si deschidã o întreprindere individualã. Declararea afacerii va însemna tinerea contabilitãtii, plata de impozite si alte obligatii. Pentru ca micii fermieri sã fie ascultãtori, plata subventiilor va fi conditionatã de oficializarea fermei. Luati prin surprindere, tãranii asteaptã oferta realã a Executivului: ori se doreste cu adevãrat modernizarea agriculturii sau actiunea este doar o goanã disperatã dupã bani.

Crescãtorii de animale vasluieni vor trebui sã-si oficializeze îndeletnicirea. Un prim pas fãcut în directia mult discutatei fiscalizãri a agriculturii a fost trimiterea cãtre serviciile deconcentrate din teritoriu a unui anunt, din partea Ministerului Agriculturii. “Printre rânduri”, din circularã reise faptul cã, în perioada imediat urmãtoare, va fi emis un act normativ prin care crescãtorii de animale vor fi obligati sã-si scoatã veniturile la luminã. Mai exact, atât crescãtorii de bovine cât si cei de ovine si caprine vor trebui sã se înregistreze la Registrul Comertului ca persoanã fizicã autorizatã sau alte forme legale. Încadrarea într-o formã juridicã va fi operatã de ciobanii care au în proprietate peste 50 de oi sau 25 de capre si tãranii care au în curte peste trei bovine. Înregistrarea ca persoane autorizate nu înseamnã nimic altceva decât declararea productiei obtinute, precum si cantitãtile valorificate pe piatã. Contabilitatea pe care va trebui sã o tinã crescãtorii de animale are drept scop impozitarea veniturilor realizate. Pentru a fi mai convingãtori, autoritãt ile vor conditiona acordarea de subvent ii si alte forme de sprijin de înregistrarea în scriptele Registrului Comertului. Luati prin surpindere, crescãtorii de animale vasluieni sunt gata sã facã pasul de înscriere, însã, mai au serioase rezerve. În primul rând, ei vor sã stie exact care va fi nivelul real al sprijinului fianciar din partea statului si ce tip de subventii vor mai fi operabile. În caz cotrar, multi fermieri preferã sã lucreze la fel ca pânã acum, pentru a nu mai fi obligati sã achite impozite si alte taxe la bugetul statului. Însã, nu este exclus ca lantul în jurul fermierilor sã se stângã încet, iar în perioada urmãtoare, cei care nu s-au constituit în forme legale sã nu mai poatã comercializa productia.

35.000 de PFA-uri!

Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorarea si Reproductie în Zootehnie Vaslui, a spus cã noile prevederi vor însemna niste criterii de disciplinã socialã si economicã, la care crescãtorii de animale trebuie sã se adapteze. “În sectorul zootehnic trebuie sã se respecte legile statului, iar dacã faci o afacere trebuie sã te înscrii într-o formã juridicã. Odatã înregistrat, toatã lumea va sti cã existi ca entitate pentru a face productie, iar statul va putea sã-ti acorde sprijin, în momentul în care vor apar oportunitãti”, a precizat Attila Miklos. În prezent, la nivelul judetului Vaslui existã 210.000 ovine, 72.000 bovine din care 34.544 matcã si 23.000 de caprine. Toate aceste animale sunt detinute de aproximativ 35.000 de gospodã rii tãrãnesti. Cu alte cuvinte, toti propiretarii acestor mici ferme vor trebui sã ia drumul Vasluiului, pentru a deveni contribuabili de încredere la bugetul consolidat al statului.

Potential risipit

La nivel national, judetul Vaslui de- tine un potential agricol extraordinar. Pe lângã acoperirea consumului intern, oferta de produse animale care poate fi valorificatã într-un mod erudit este foarte consistentã. Vorbim de peste 10.000 capete de tineret taurine îngrãsate, circa 90.000 capete de berbecuti, pãsãri, ouã, lânã, brânzeturi si alte produse lactate. Practic, în urma comercializãrii acestui surplus ar putea intra în circuitul financiar local peste 1.000 de miliarde de lei vechi. În jur de 720 miliarde din valorificarea laptelui, 160 miliarde de lei din scoaterea la vânzare a circa 4.000 tone de carne taurine si 131 miliarde de lei de pe urma livrãrii la consumatori a 3.750 tone de carne de ovine. Plus valoare poate fi obtinutã în urma unui spijin consistent acordat fermierilor, dezvoltarea retelelor de preluare, depozitare si prelucrare a productiei, extinderea unor puncte comerciale specializate.