Economie gri, salariati „negri“

Avalansa de taxe si impozite care se abate asupra agentilor economici a crescut alarmat economia subteranã. Potrivit mediului de afaceri local, în prezent, între 30% – 40% din economia judetului Vaslui fuctioneazã în zona gri. Un volum imens de tranzactii comerciale, care totalizeazã sume uriase, de ordinul milioanelor de euro.

Din nefericire, politicile fiscale care au ca singur obiectiv majorarea dãrilor, obligã angajatorii sã prefere munca la negru cu toate riscurile: amenzi, recalculãri de penalitãti etc. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui, a spus cã, urmãtorii doi ani, vor reprezenta vârful iceberg-ului, în ceea ce priveste munca la negru. „În conditiile în care taxele si impozitele cresc, patronii vor gãsi mijloacele adecvate sã fure statul. Fenomenul provoacã pierderi colosale atât pentru bugetul consolidat al statului, cât si pentru bugetele locale. Statul creste foarte mult impozitele pentru prosti, iar hotii care nu plãtesc nimic se simt foarte bine“, a explicat Constantin. Pentru relansarea productiei, oamenii de afaceri solicitã o relaxare fiscalã realã, iar bãncile comerciale sã practice dobânzi sub 5%.

Munca la negru, pe val

Potrivit datelor oferite de cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã (ITM) Vaslui, munca fãrã forme legale a luat proportii în ultimii ani. Dacã în 2004, erau sanctionati 29 de angajatori pentru munca la negru, în 2009, 125 de firme au fost taxate. Si valoarea amenzilor a tinut pasul cu fenomenul: de la sanctiuni în valoare de 70.000 lei în anul 2004, inspectorii muncii au aplicat sanctiuni în valoare de 309.500 lei, în anul trecut. Conform acelorasi date, anul trecut au fost depistate 203 persoane care lucrrau fãrã forme legale, în conditiile în care în 2004, doar 80 de salariati au fost prinsi fãrã contracte individuale.

„Amicitie“ dintre angajator si salariat

Munca la negru reprezintã o caracteristicã a perioadei de tranzitie si a devenit, prin consecintele sale sociale si economice, un fenomen extrem de nociv. Munca fãrã forme legale se manifestã sub urmãtoarele aspecte: întelegerea dintre angajator si angajat în urma cãreia angajatul presteazã munca în lipsa unui contract individual de muncã; sustragerea angajatorului de la obligatia de a înregistra contractele individuale de muncã încheiate cu angajatii, la ITM; neîntocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de probã; utilizarea de cãtre persoanele fizice de personal casnic pentru efectuarea unor sevicii si lucrãri în gospodãriile individuale, fãrã încheierea unei forme de angajare; folosirea în mod ilegal a fortei de muncã zilierã sau sezonierã. „Munca fãrã forme legale are repercursiuni atât asupra lucrãtorului, cât si asupra angajatorului. Persoana care presteazã munca fãrã forme legale este lipsita de protectie sociala, iar angajatorul este lipsit de posibilitatea legalã de a responsabiliza pe lucrãtor, pentru eventualele pagube produse de acesta“, a spus Costel Harja, director coordonator adjunct la ITM Vaslui.