Ca pe Marte

Judetul Vaslui este extrem de sãrac în pãduri. Dat fiind imensul deficit de verdeatã, Institutia Prefectului a decis cã ar cam fi vremea sã se implice în lupta împotriva procesului de desertificare. Astfel, la jumãtatea anului trecut, institutia a emis un ordin prin care, la nivelul primãriilor, au fost înfiintate niste comisii speciale, al cãror rol era inventarierea terenurile arabile degradate, în vederea împãduririi. Identificarea suprafetelor aride era tot ce aveau autoritãtile locale de fãcut, banii pentru plantarea puietilor urmând sã fie primiti din partea Uniunii Europene. A trecut jumãtate de an de la înfiintarea “comisiilor speciale” si… nimic! Nici acum acestea nu sunt operationale. Rusinea autoritãtilor locale a fost spãlatã de Consiliul Judetean, singura institutie care, în acest an, va împãduri 183 de hectare de teren “martian”. De mentionat cã judetul Vaslui are un patrimoniu deloc de invidiat: peste 100.00 hectare de terenuri moarte si numai 13% din teritoriu acoperit de pãduri.

În ultimele douã decenii, trupuri întregi de pãdure din judetul Vaslui au fost defrisate, codul silvic fiind fãcut rumegus de drujbele si gaterele hotilor. În acest ritm de furt organizat, s-a ajuns la performanta ca terenurile degradate sã depãseascã net suprafetele acoperite de pãduri. Dacã în 2003 erau afectate de eroziune 30.307 hectare, în 2008, suprafata a crescut la 59.052 hectare. La acest grav dezechilibru ecologic se adaugã si suprafetele moarte din cauza alunecãrilor de teren. De la 7.922 de hectare afectate în 2003, fenomenul de desertificare a crescut accelerat, în anul 2008, 42.496 hectare fiind înghitite de alunecãrile de teren. Practic, în acest moment, suprafetele aride de la nivelul judetului Vaslui depãsesc 100.000 de hectare. Pe lângã pirderile enorme provocate economiei locale, parcelele sterpe au un impact devastator asupra mediului înconjurã tor. Solul arid se extinde cu fiecare an, procesul de desertificare ia amploare, iar efectul este deja bine stiut: în loc de ploi, avem parte de ani cu secetã severã.

Milioane de euro pentru împãduriri…

Pe lângã tot felul de conditionãri si reglementãri severe, aderarea României la structurile europene a adus si o serie de avantaje certe. Printre multele facilitãti puse la dispozitia autoritãtilor, fondurile nerambursabile europene reprezintã un segment de oportunitãti financiare fãrã precedent. Practic, la granitele de vest ale tãrii noastre sunt în asteptare resurse de ordinul miliardelor de euro, care asteaptã sã fie accesate. Însã, pentru a absorbi acesti bani, trebuie fãcute proiecte performante, iar angrenajul national de selectare si cofinantare ar trebui sã lucreze la turatie maximã. Prin schema de dezvoltare a satelor, Programul National de Dezvoltare Ruralã va cuprinde si mãsuri prin care sã se finateze refacerea terenurilor degradate. Pentru mãsurile specifice care se adreseazã cu predilectie împãduririlor este în curs de finalizare Ghidul solicitantului si, în perioada imediat urmãtoare, vor fi deschise sesiuni de depunere a proiectelor.

Comisiile sunt, dar nu sunt!

Cu un deficit imens de verdeatã si având la orizont acest instrument financiar nerambursabil, Institutia Prefectului Vaslui s-a decis sã intre în actiune. În acest sens, a fost dat un ordin prin care s-au înfiintat la nivelul primãriilor comisii speciale cu rol de inventariere a suprafetelor degradate. Cu toate cã Ordinul Prefectului a fost emis în data de 23 iunie 2009, comisiile locale de înregistrare a terenurilor nu sunt operationale nici acum. Traian Hulutã, subprefectul judetului Vaslui, a spus cã Institutia Prefectului va face toate demersurile pentru a impulsiona activitatea acestor comisii. “Comisiile ar fi trebuit sã lucreze, însã depinde mult si de atitudinea pe care o au reprezentant ii primãriilor rurale. Noi o sã mergem în teritoriu sã discutãm cu autoritãtile, vom face o serie de comunicãri prin care sã declansãm procesul de inventariere a terenurilor degradate”, a precizat Traian Hulutã.

Repetenti la verdeatã

Dacã în tarã media suprafetelor forestiere este de 26,3%, din suprafata totalã a judetului nostru doar un procent de 13,4% mai este acoperit de pãduri. Si pentru ca situatia existentã sã fie si mai dezarmantã, aceste valori sunt cu mult sub media europeanã. Spre exemplu, Elvetia, tarã situatã în centrul continentului, are raportatã o suprafata de pãdure de aproximativ 85% din teritoriul national. Sudul jude- tului Vaslui este cel mai expus la pericolul transformãrii într-un desert autentic. Zone precum Bârlad si Epureni sunt favorite sã fie acaparate de suprafet e aride, fãrã viatã. Ocolul Silvic Epureni mai administra anul trecut doar 16.000 hectare de pãdure, în timp ce la Ocolul Silvic Bârlad vegetatia forestierã se întinde pe o suprafatã de numai 10.000 de hectare. Pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, în aceste areale, pãdurea ar trebui sã reprezinte 35% din suprafata totalã. Din pãcate, dupã retrocedãri succesive si un jaf fãrã margini, azi, pãdurile mai sunt în picioare pe o suprafatã de numai 7%.

Douã decenii de furãciuni mãrete

Din anul 1991 si pânã în prezent, sute de hectare cu vegetatie forestierã de pe teritoriul judetului Vaslui au dispãrut fãrã urmã. De la mic la mare, hotii de lemne s-au orientat spre pãdurile particulare, care au fost retrocedate fostilor proprietari. Lãsate fãrã pazã si în afarã unei exploatãri silvice severe, trupuri întregi de pãdure au fost tãiate cu o sãlbãticie greu de imaginat. Oamenii nu au mai tinut cont nici de lege, nici de proverbiala dragoste a românului pentru codru, si au furat în draci. Paradoxal, în timp ce proprietarii nu se puteau folosi de lemnul din pãdurile proprii, din cauzã cã nu aveau încheiate contracte de pazã, hotii au fãcut pârtie prin codrii judetului. Nu mai putin de 1.500 hectare de pãduri au fost afectate de furturi si sustrageri ilegale de arbori, la care au participat atât persoanele certate cu legea, cât si proprietarii de drept. În multe zone din judet, densitatea copacilor s-a redus dramatic, de la 100 de arbori/hectar, la maxim 5 arbori/hectar. Astfel, un volum impresionat de material lemnos, între 5.500 si 6.000 de metri cubi, a fost preluat fãrã respectare normelor legale, valoarea pagubelor invetariate fiind în jur de 20 miliarde de lei vechi.

CJ Vaslui poate!

Anul trecut, Consiliul Judetean (CJ) Vaslui a depus la Administratia Fondului de Mediu patru dosare de finantare, pentru împãdurirea terenurilor agricole degradate. Sprafata totalã pentru care s-a solicitat sprijin financiar este de circa 183 hectare (70,82 hectare în comuna Stefan cel Mare, 50 hectare în Fãlciu, 31,2 hectare în Codãesti si 30,64 hectare în Rebricea). Valoarea totalã a proiectelor depuse este de 6 milioane de lei, din care finantare solicitatã se ridica la suma de 4.720.198 lei. Diferenta de bani reprezintã contributia proprie în numerar si în naturã a autoritãtilor locale si a CJ Vaslui. Mihaela Chircu, directorul Directiei de Integrare Europeanã din cadrul CJ Vaslui, a precizat cã cele patru dosare au fost aprobate si, în prezent, se asteaptã semnãtura din partea Administratiei Fondului de Mediu. “Întregul program se deruleazã prin intermediul Consiliului Judetean Vaslui, care rãspunde de derularea procedurii de achizitii, a lucrãrilor, de finantarea cheltuielilor etc.”, a explicat Mihaela Chircu.