Amendati pentru pârloaga

Din primãvarã, în satele vasluiene vor “înflori” amenzi de toatã frumusetea. Tãranii vor fi obligati sã plãteascã penalizãri pentru fiecare pogon de pãmânt nelucrat. În Ministerul Agriculturii se lucreazã la cuantumul noii taxe, în timp de Fiscul este pregãtit sã execute fiecare scaiet. În judetul Vaslui, peste 15.000 proprietari de terenuri sunt pasibili sã plãteascã “birul lui Vlãdescu”. Este vorba despre pensionari, de asistatii social si alti necãjiti. La toti acesti sãraci, Guvernul este pe cale sã le ruineze gospodãriile, pentru a finanta armatele de “loiali” din aparatul public. Între timp, despãgubirile pentru secetã au fost abandonate, peste jumãtate din culturile de toamnã au înghetat, iar la ajutoarele de stat nu se mai gândeste nimeni.

Imaginatia guvernantilor de a face rost de bani este fãrã margini. Marti, Sebastian Vlãdescu, ministrul Finantelor, a expus cu multã acuratete noile strategii fiscale. Într-un moment de sinceritate, Vlãdescu a precizat cã persoanele care au terenuri agricole pe care nu le lucreazã ar trebui penalizate. “Nu am discutat cu Ministerul Agriculturii despre impozitarea terenurilor agricole, dar sunt sustinãtorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, dar nu le folosesc”, a declarat Vlãdescu. Si, pentru cã foame de bani este imensã, este posibil ca avertismentul sã fie pus în practicã în cel mai scurt timp. În sprijinul afirmatiei sefului de la finante a venit Adrian Radulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care a precizat cã proprietarii de terenuri abandonate ar putea plãti penalizari, din aceastã primãvarã. Oficialul a adãugat cã, în prezent, se poartã discutii pentru stabilirea cuantumului viitoarei taxe.

Impozit pentru sãracii satelor

Dupã ce au fost loviti de seceta severã din 2009, tãranii au rãmas cu hambarele goale. Chiar dacã nu au primit despãgubiri, au fãcut eforturi supraomenes ti si au semãnat din nou. Majoritatea s-au împrumutat ori au vândut animalele din curte, pentru a face rost de sumele necesare. În tot acest timp, rãspunsul autoritãtilor în teritoriu a fost zero. O piatã a produselor agricole dictatã de samsarii de ocazie si niste preturi la cereale si alte produse, care nu acoperã nici pe departe cheltuielile. În paralel, preturile la motorinã, seminte, lucrãrile mecanizate, îngrãsãminte chimice etc. au crescut necontrolat. Din pãcate, gerul de la începutul anului a mai calamitat aproape jumãtate din culturile semãnate în toamnã. În tot acest rãzboi dur pentru supravetuire, foarte multe presoane din lumea satului nu au reusit sã mai cultivele ogoarele. Multi proprietari sunt bãtrâni, în timp ce multe persoane trãiesc doar de pe urma ajutorului social sau din alocatia copiilor. Mai sunt zone unde terenurile au o calitate foarte proastã si nu este rentabil cultivarea acestora, iar unele loturi de pãmânt au fost cumpãrate pentru constructia de case, dar nu au fost scoase din circuitul agricol etc.

Abandonul pãmântului

În cursul anului 2009, 9,7% din suprafata agricolã arabilã a judetului Vaslui a rãmas nelucratã. Practic, 28.485 de hectare de teren arabil au fost scoase din circuitul agricol local, dintr-un total de 291.306 hectare arabile. Grav este faptul cã fenomenul abandonului suprafetelor agricole s-a accelarat în ultimii ani, spre exemplu, în 2002, erau lãsate în paraginã 12.000 de hectare. Cât priveste anul în curs, sunt toate premisele ca suprafetele agricole abandonate sã fie cu mult mai mari. În primul rând, Ministerul Agriculturii beneficiazã de cea mai micã alocatie bugetarã din ultimii 20 de ani. De asemenea, suprimarea ajutoarelor de stat la cererea UE va cântãri greu în decizia fermierilor, de a mai lucra pãmântul. De la micii proprietari de terenuri si pânã la societãt ile comerciale, eliminarea subventiilor la motorinã, anularea fondurilor publice alocate creditului agricol etc, vor face imposibilã cultivarea loturilor arabile.

Interes “agro-electoral”

Potentialul agricol imens de la nivel local si national este pomenit doar în discursuri oficiale, fãrã a se aplica mãsuri concrete. În continuare, investit iile alocate modernizãrii infrastructurii agricole sunt insignifiante, agricultura de tip arhaic, îndreptatã exclusiv spre autoconsum, fiind preponderentã. În acelasi timp, domeniul agricol este meteo-dependent, iar sistemele de irigat ii sunt în mare parte distrunse. Un alt obstacol major în calea rentabilizãrii sectorului agricol este si fãrãmitarea excesivã a terenurilor, precum si lipsa societãtilor agricole în unele comunitãti locale. Dacã la toate aceste realitãti adãugã m si lipsa masivã de cofinant are la proiectele europene, întârzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetarã insuficientã, tabloul dezastrului este complet.