Legatura între stres si atacul de cord, demonstrata stiintific

Legãtura între stres si atacul de cord a fost demonstratã pe cale stiintificã de cercetãtorii britanici de la University College din Londra, al cãror studiu a fost publicat recent în European Heart Journal, informeazã dailymail.co.uk.

Timp de mai multe decenii, stresul a fost asociat cu declansarea atacurilor de cord sau cu alte maladii coronariene, însã, pânã de curând, au existat prea putine dovezi medicale care sã sustinã aceastã teorie. Un studiu medical coordonat de medicii de la University College din Londra a reusit în premierã sã dovedeascã faptul cã persoanele care sunt stresate sunt mai predispuse sã sufere de maladii cardiace. Studiul a fost efectuat pe un esantion de 514 voluntari – femei si bãrbati -, cu o medie de vârstã de 62 de ani. La începutul studiului, niciunul dintre voluntari nu prezenta semnele vreunei afectiuni cardiace. Fiecare participant a fost supus unor teste de inducere a stresului, iar medicii au mãsurat apoi nivelul de cortisol din sânge – o substantã produsã de organism în conditii de stres si care determinã o îngustare a arterelor. Arterele voluntarilor au fost scanate pentru a vedea dacã prezintã semne de îngustare si obturare. În urma acestui studiu, medicii britanici au declarat cã persoanele care au fost stresate în timpul acestor teste sunt de douã ori mai predispuse sã sufere de pe urma unor blocaje arteriale, comparativ cu persoanele care si-au pãstrat calmul în timpul experimentelor desfãsurate.

Stresul ar putea sta si la baza declansãrii cancerului

Stresul ar putea sã stimuleze cresterea celulelor canceroase, potrivit unui studiu recent desfãsurat în Statele Unite ale Americii si în China, ale cãrui concluzii au fost publicate în revista Nature, informeazã express.co.uk. Oamenii de stiintã considerã cã poate fi vorba atât de stresul emotional, cât si de stresul de naturã fizicã sau de cel care apare în corp atunci când organismul luptã cu o infectie. Cercetã torii bãnuiau de mult timp cã stresul este implicat în dezvoltarea cancerului, însã nu aveau nicio dovadã de ordin biologic. Studiile desfãsurate în Statele Unite ale Americii si China au relevat faptul cã genele mutante, despre care se stie cã declanseazã cancerul, pot fi activate de cãtre stres. Stresul declanseazã inflamatii care, în anumite cazuri, determinã anumite celule sã se transforme în celule canceroase. Oamenii de stiintã si-au concentrat eforturile asupra a douã gene mutante despre care se stie cã sunt implicate în declansarea cancerului la oameni. Una dintre ele, numitã RAS, este implicatã în aproximativ 30% din totalul cazurilor de cancer. Cealaltã genã, una tumoralã represivã, permite dezvoltarea cancerului atunci când structura ei prezintã anumite defecte. Niciuna dintre cele douã gene nu poate sã declanseze cancerul de una singurã. Studiul a fost efectuat pe exemplare de musculite de otet care prezentau ambele mutatii genetice. Cercetãtorii au descoperit cã o celulã care prezenta o mutatie a genei RAS poate sã se dezvolte în tumoare malignã dacã are în apropierea ei o altã celulã care prezintã o mutatie a genei tumorale represive. Stresul a fost factorul care a fãcut legãtura dintre cele douã celule, fãcând ca anumite proteine, denumite citokine, sã circule între ele. Studiul a fost coordonat de profesorul Tian Xu, de la Yale University School of Medicine, din statul american Connecticut.