6 ianuarie – Botezul Domnului sau Boboteaza

Botezul Domnului sau Boboteaza, din 6 ianuarie, alãturi de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezãtorul si Înaintemergãtorul Domnului, prãznuitã în 7 ianuarie, marcheazã sfârsitul sãrbãtorilor de iarnã si, totodatã, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos. Biserica Ortodoxã Românã îi sfãtuieste pe credinciosi sã pãstreze agheasma într-un vas curat si la loc de cinste si sã guste din ea pe nemâncate si cu multã cuviintã în zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sãrbãtori, dupa ce vin de la bisericã.

În suita celor 12 sãrbãtori crestine importante se numãrã si Boboteaza (Botezul Domnului), tinutã în fiecare an în ziua a sasea a lunii ianuarie. Sãrbã toarea este menitã sã reaminteascã cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus sã pãseascã în viata publicã, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Boboteaza este una dintre cele mai importante sãrbãtori, atât pentru crestinii ortodocsi, cât si pentru cei catolici. Potrivit scrierilor, în 6 ianuarie, Mântuitorul Iisus Hristos a fost fãcut cunoscut lumii. De aceea, Biserica mai numeste Boboteaza si “Arãtarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arãtare” sau “Epifania”, care provine din limba greacã si înseamnã “arãtare”, “descoperire”, “revelare”. În ziua de 6 ianuarie, în biserici se sãvârseste slujba de sfintire a agheasmei mari. În Ajunul Bobotezei, slujitorii sfintelor altare merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apã sfintitã, binecuvântarea Sfintei Treimi. Postul din Ajunul Bobotezei a fost rânduit încã din vremea de început a crestinismului. În trecut, Ajunul Bobotezei concentra o multitudine de practici. Aproape în aceeasi perioadã, în pustiul Iordanului îsi începuse activitatea profeticã Ioan Botezãtorul. Prin învãtãtura sa, acesta ajunsese sã uimeascã si sã atragã multi oameni. Desi învãtãturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezãtorul venea cu ceva nou: curajul sã le spunã pe fatã si sã le reaminteascã permanent oamenilor cã “s-a apropiat împã rãtia cerurilor”. Când Mântuitorul a apãrut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezãtorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut si l-a arãtat multimilor. Momentului în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toti cei patru evanghelisti. Sãrbãtoarea Bobotezei este cunoscutã atât în Biserica Ortodoxã, cât si în Biserica Romano-Catolicã. Boboteaza a fost sãrbãtoritã încã de la început în ziua de 6 ianuarie, multã vreme împreunã cu Crãciunul (lucru rãmas pânã astãzi în practica Bisericii Ortodoxe Ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici necalcedoniene). Evenimentul Botezului este descris de cãtre toti evanghelistii. Matei ne relateazã cã Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând sã fie si el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuintã sã fiu botezat de tine si tu vii la mine”, iar la rãspunsul lui Iisus cã asa se cuvine a fost botezat în cele din urmã de cãtre Ioan. Boboteaza este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteazã în Iordan de cãtre Ioan, Spiritul Sfânt se coboarã asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatãl din cer Îl declarã ca fiind Fiul sau. Biserica Ortodoxã Românã îi sfãtuieste pe credinciosi sã pãstreze agheasma într-un vas curat si la loc de cinste si sã guste din ea pe nemâncate si cu multã cuviintã în zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sãrbãtori, dupã ce vin de la bisericã. De asemenea, se obisnuieste ca oamenii sã bea din agheasma mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei pânã la încheierea Praznicului, adicã pânã la 13 ianuarie, dupã care apa sfintitã se poate lua numai dupã spovedanie. Credinciosii si preotii considerã cã apa de la Boboteazã are o putere deosebitã, pentru cã a fost sfintitã printr-o îndoitã chemare a Sfântului Duh, iar sfintirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.