„Reforma“ scaietilor

Comisarii de la Bruxelles “finanteazã” copios pârloagele nesfârsite ale judetului Vaslui. Dacã pânã în prezent au fost contabilizate aproape 22.000 de hectare abandonate, anularea ajutoarelor de stat va finaliza cu brio fenomenul. Fãrã subventii la motorinã, la irigatii si cu renta viagerã moartã, paragina va înghiti foarte repede încã 30.000 hectare. Din pãcate, la decapitarea producãtorilor agricoli contribuie din plin si oficialii români, care au agricultura la inimã doar pe timpul campaniei electorale. Dincolo de subfinantare, lumea satelor încã este reticientã la asociere si, mai mult, dependentã de tehnologia rudimentarã. Bãtrânii nu au bani sã-si are ogoarele, arendasii preferã doar pãmânturile fertile, iar productiile de subzistentã explicã sãracia si neputinta tãranului.

Aproape 22.000 hectare de teren arabil vor rãmâne în paraginã si în acest an. Potrivit datelor cantralizate de cãtre Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, cea mai mare suprafatã nelucratã, de 1.525 hectare, este în comuna Bunesti Averes ti. În topul culturilor de bãlãrii urmeazã comune precum Cozmesti, Bogdana, Albesti, care detin în patrimoniul agrar suprafete nelucrate de peste 500 hectare. Însã nu acestea sunt cifrele finale ale unui sector aflat într-o perpetuã reformã în ultimii 20 de ani. Dupã campania de însãmântãri din primãvarã, specialistii estimeazã cã este posibil ca suprafetele abandonate contabilizate de primãriile rurale sã creascã exponent ial. Din nefericire, argumentele pentru un dezastru planificat al productiei sunt extrem de numeroase, încã de la începutul acestui an. În primul rând, Ministerul Agriculturii beneficiazã de cea mai micã alocatie bugetarã din ultimii 20 de ani. Chiar dacã dupã eforturi sustinute, finantele au îngãduit o suplimentare a fondurilor cu 2,5 miliarde de lei, banii sunt total insuficienti pentru actualele necesitãti din agriculturã. De altfel, liderii fermierilor sustin cã, începând din luna martie, nu vor mai fi surse la buget, în conditiile în care foarte multi bani sunt utilizati pentru achitarea unor subventii aferente anului trecut. În al doilea rând, suprimarea ajutoarelor de stat la cererea Uniunii Europene va cântãri greu în decizia fermierilor de a mai lucra pãmântul. De la micii proprietari de terenuri si pânã la societãtile comerciale, eliminarea subventiilor la motorinã, anularea fondurilor publice alocate creditului agricol etc. vor face imposibilã cultivarea loturilor arabile. Nu în ultimul rând, structura populatiei din mediul rural, calitatea si situarea terenurilor, precum si politicile arendasilor vor favoriza abandonul ogoarelor. “Pentru aratul unui hectar trebuie sa plãtim 450 de lei, la care se adaugã discuitul si semãnatul. Cu pensiile noastre foarte mici, de unde bani pentru toate lucrãrile? Multi lasã pãmântul din proprietate în pârloagã si nu au ce mânca”, ne-a spus un tãran.

Amintiri pãguboase

Amintirea cooperativele agricole din epoca socialistã terorizeazã încã lumea satelor. Chiar dacã sansele de supravietuire sunt minime, tãranii sunt reticienti la cuvântul asociere. Ei nu mai cred în sefi, în folosirea în comun a terenurilor si mijloacelor de product ie. Dupã aproape douã decenii de la lansarea celebrului “pariu cu agricultura”, peste jumãtate din terenurile judetului sunt lucrate individual. Mai mult, în ultimii ani se observã o reducere a numãrului de exploatatii nou înfiintate. Investitorii nu mai mizeazã pe ferme agricole din cauza lipsei de finantare, a terenurile proaste calitativ si a disparitiei personalului calificat. Pe lângã pierderea fondurilor europene, fãrâmitarea terenurilor înlãturã si selectarea fermierilor în raport cu potentialul de a produce si scoate pe piatã marfã de calitate. Mai mult, lipsa asocierii reprezintã si un obstacol serios în calea modernizãrii si eficientizã rii acestui sector. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric se înregistreazã atât la asociatiile profesionale, cât si la cele de productie, în vederea lucrãrii optime a terenurilor.

Terenuri fãrâmitate

La nivelul anului trecut, în judetul Vaslui existau circa 250 de exploatatii agricole comerciale, constituite sub diferite forme: societãti comerciale, asociat ii familiale, persoane fizice autorizate etc. Fermele exploateazã terenurile arabile ale proprietarilor cu contracte de arendã sau utilizeazã în comun terenurile si celelalte mijloace de productie. Suprafata totalã exploatatã de cãtre cele 250 de societãti a fost de circa 130.000 hectare, ceea ce reprezintã în jur de 45% din suprafata arabilã a judetului. Pentru anul agricol 2008 – 2009, judetul Vaslui a dispus de o suprafatã arabilã de 291.306 hectare, din care 287.335 hectare în domeniul privat, reprezentând 98,64%, si 3.971 hectare în sectorul de stat, adicã 1,36%.