Ninge cu mâncare

Pentru agricultori, fulgii sunt boabe de grâu, iar troienele, hambare pline. În timp ce autoritãtile încã se dau de ceasul mortii sã curete drumurile, agricultorii sunt în sãrbãtoare. În 2010, zãpada va fi singura “armã” redutabilã împotriva secetei severe care s-a instalat, de ani buni, în judetul Vaslui. Desi au semãnat mai mult decât si-au propus, fãrã rezerve de apã consistente, fermierii vor contabiliza din nou falimente pe linie. Bucuria este cu atât mai mare cu cât stratul de omãt protejeazã perfect culturile si scapã plantele de la înghet. Tot omãtul cu care ne rãzboim de peste o sãptãmânã va usura efectuarea însãmântãrilor la culturile de primãvarã si rãsãrirea fericitã a plantelor.

Pentru fermierii vasluieni, zãpada cãzutã în ultimele zile reprezintã o sansã imensã de belsug. Dacã drumarii strâng din dinti si luptã cu troienele de pe sosele, agricultura se bucurã din plin de codul galben. Practic, nãmetii înãltati în tot judetul se vor transforma, la primãvarã, în apa atât de necesarã dezvoltãrii plantelor. Este bine stiut cã, începând cu anul 2007, seceta severã a pus stãpânire pe teritoriul judetului Vaslui. Iernile trecute au fost extrem de sãrace în zãpadã, iar precipitat iile abia au udat culturile ofilite de cãldurile toride. În acest ritm, deficitul de apã din sol s-a accentuat constant si rapid, Vasluiul devenind mai sãrac în rezerve de apã decât zone aride traditionale, cum ar fi Dobrogea. De altfel, pânã la aceste ninsori, singurele surse de apã se aflau în stratul superficial al solului, de pânã la 25 centimetri. Mai în profunzime, pãmântul este usact cremene, situatie care pune în pericol si anul agricol 2009 – 2010. În multe comunitãti, zãpada asternutã în aceste zile echivaleazã cu o cantitate de precipitatii de 40 litri/metrul pãtrat, o adevãratã bogãtie pentru agricultori.

Salvati de la înghet

Pe lângã reducerea deficitului de apã din sol, stratul de omãt reprezintã si un strat protector perfect pentru culturile însãmântate în acestã toamnã. Cum peste câteva zile, meteorologii prognozeazã temperaturi foarte scãzute în zona Moldovei, lipsa acestor ninsori ar fi condus la calamitarea unor suprafete agricole imense. Dacã grâul rezistã la înghet pânã la o temperaturã de -22 grade, dacã este acoperit de un strat de zãpadã, rapit a rezistã doar pânã la -17 grade, fãrã un strat protector de omãt. Tot zãpada cãzutã în aceastã sãptãmânã va favoriza pregãtirea terenului pentru însãmântarea culturilor de primã varã si grãbirea germinãrii semintelor. De altfel, sistemul pus la punct de naturã este extrem de eficient. Apa se ridicã la nivelul semintelor prin capilaritate (orificiile din sol). În conditiile în care nu existã resurse de apã, nu are ce ridica iar rãsãrirea este întârziatã sau compromisã definitiv.

Însãmântãri peste program

Chiar dacã au avut un an agricol prost si au fost lipsiti de surse financire suficiente, agricultorii si-au fãcut si în acest an datoria. Gigel Crudu, inginer în cadrul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, a spus cã, din centralizarea informatiilor referitoare la însãmântãrile de toamnã, rezultã o depãsire cu 11% a programului propus. “Desi fermierii s-au confruntat cu probleme financiare cauzate de productiile slabe obtinute în acest an si de preturile destul de mici la valorificare a acestora, totusi, suprafetele semãnate sunt mai mari”, a precizat Gigel Crudu. Potrivit datelor furnizate de cãtre DADR Vaslui, în aceastã toamnã, a fost semãnatã o suprafatã totalã de 93.782 hectare, fatã de un program propus care a fost de 84.645 hectare. Astfel, au fost însãmântate 67.717 hectare cu grâu, 23.349 hectare cu rapitã, 1.669 hectare cu orz, 259 hectare cu orzoaicã, 503 hectare cu legume, 235 hectare cu plante de nutret si 50 hectare cu plante medicinale.