Dumitru Luca, un octogenar nscut n comuna Ceahlu, judetul Piatra Neamt, dar vasluian prin adoptie, a fcut un gest crestinesc iesit din comun. n amintirea luptelor purtate n Cel de-al doilea rzboi mondial, btrnul a ridicat n punctul La morminte, de pe masivul Ceahlu, o cruce cu o plac comemorativ pentru cei peste 100 de soldati care si-au dat viata n acel loc.
Chiar dac victimele rzboiului nu erau ostasi romni, ci rusi si nemti, pentru Dumitru Luca, asta nu a avut nici o important. Singurul lucru care l-a motivat cu adevrat a fost acela c, n acel loc, s-au stins foarte multe suflete. Dup ce s-a hotrt c trebuie s duc la capt decizia pe care a luato, cu un an n urm, s-a pus pe munc pentru a nlta crucea crestin. Cu mult drzenie si credint n Dumnezeu, fr vreun ajutor material de la cineva, Dumitru Luca a ridicat n locul cunoscut sub numele La mormite o cruce de fier, cu plac de marmur, care reaminteste trectorilor prin zon de tinerii care au sfrsit n rzboi. nc de anul trecut m-am gndit s fac aceast cruce de fier, pentru c lemnul se degradeaz n timp, poate fi scrijelit sau l rup animalele slbatice. Am fcut mormintele printilor si al sotiei si m-am apucat si de crucea asta, pentru soldatii care au murit La morminte. Toate costurile le-am suportat eu, dar nu asta este important. Important este faptul c m simt multumit, satisfcut fat de cei care trebuiau s se ocupe de acest lucru, statul romn. Se uit si este pcat, ne-a spus fostul nvttor. Troita a fost sfintit de printele Andrei Fabian, de la Biserica cu hramul Pogorrea Sfntului Duh, din satul Schit, comuna Ceahlu. La nltarea crucii, nvttorul Luca a mai fost ajutat de doi consteni: Gut Marcoci si Vasian Schiopu.
Noi eram copii si nemtii ne ddeau ciocolat
Crucea este nalt de circa doi metri si 1,4 metri ltime si a fost inslatat n data de 1 august 2009, zi la care n calendarul crestin ortodox este trecut Scoaterea Sfintei Cruci. Intentia btrnului de a ridica o cruce La morminte, nu a fost usor de ndeplinit. Dumitru Luca a ntmpinat unele mpotriviri att din partea localnicilor, ct si din partea autorittilor. O parte din steni nu au fost deranjat i, dar unii s-au opus amplasrii crucii, deoarece victimele nu sunt romni, ci rusi si germani. Trecnd peste toate, nvttorul Luca le-a vorbit oamenilor despre credint, nct cei prezenti au fost miscati pn la lacrimi. Nu are important c e rus sau c e neamt; acolo au murit peste 100 de suflete si eu de asta am fcut crucea. Poate si pentru ai nostri rusii au ridicat cruci si noi nu stim. Am fost la biseric si le-am spus celor prezenti, mai ales celor care se opuneau, c atunci cnd spm groapa pentru cruce parc se auzeau din mormnt voci care spuneau Iertati-ne, nu noi am vrut rzboi, a mai spus Luca. La vremea btliei din 1944, Dumitru Luca era copil. Avea aproape 13 ani, iar printii l trimeseser la seminar, la Roman. Cnd armata rus nainta, copiilor li s-a dat drumul acas. Nemtii ocupaser deja partea de sud si de nord a muntelui Ceahlu. n ziua btliei, fiecare din partea lui a pornit ctre dusman. Nemtii si rusii s-au ntlnit la Curmtura. Au iesit din pdure fat n fat si lupta s-a dat corp la corp. Au murit peste 100 de oameni, ne-a povestit Luca.
Dumitru Luca a trimis o scrisoare ambasadorilor Germaniei si Rusiei din Romnia.
Sunt bucuros si fericit c Harul Domnului m-a nvrednicit s-mi pstrez credinta si iubirea fat de oameni, considerndu-m slug si ostas al Preabunului Dumnezeu. n aceast zi, am nltat o Troit din fier, pe care este montat o plac din marmur, dedicat ostasilor nemti si rusi, ce au murit n cel de-al doilea rzboi mondial – 1944, n locul numit Curmtura, n vrful muntelui Ceahlu, acolo unde au decedat sute de ostasi nemti si rusi. Doresc ca populatia Germaniei si Rusiei s cunoasc c sunt si romni care se ocup de mormintele ostasilor ce au murit pe teritoriul Romniei si nu doresc noi confruntri. Noi am dori ca popoarele rus si german s procedeze la fel cu mormintele soldatilor romni de trile lor, se arat n scrisoare.
