2010 apocalipsa bugetarilor

Dup� ce anul �n curs a adus sectorul privat �n pragul falimentului, anul viitor vine cu „dedicatii” pentru aparatul bugetar. Reducerea drastic� a cheltuielilor publice se va traduce prin disponibiliz�ri masive, amput�ri de venituri si comas�ri de institutii. Pentru a respecta tintele bugetare convenite cu FMI, �ntr-o prim� etap�, 150.000 de salariati de la stat �si vor pierde locurile de munc�. �n judetul Vaslui, deja „celebra” reducere cu 20% a personalului public va �nseamn� un maxim de circa 6.000 concedieri. Evident, �ngrijorarea cresc�nd� �si pune �nc� de pe acum amprenta pe activitatea serviciile deconcentrate din judetul Vaslui. Nimeni nu mai vorbeste despre desp�gubiri, despre proiecte etc. Singurele evenimente notabile sunt numirile �n functii a noilor directori, discursurile si lipsa de actiuni concrete. Autorit�tile par s� se fi specializat �n alegeri de tot felul, �n confectionarea de urne si �n „monitorizarea strict�” a buletinelor de vot. Organizarea alegerilor este, de fapt, singura „munc�” f�cut� cu simt de r�spundere de autorit�ti.

Dup� ce aproape un an de zile au fost tinuti „la cutie”, pentru bugetari vin vremuri extrem de dureroase. Ultimele semnale venite dinspre Palatul Victoria si de la liderii confederatiilor sindicale compun o imagine mai mult dec�t critic� a aparatul public. Pentru a se �ncadra �n limitele deficitului bugetar convenit cu Fondul Monetar International, cheltuielile bugetare trebuie reduse considerabil si �nscrise �ntr-o strategie de austeritate sever� pe termen mediu si lung. Conform conditiilor acordului de �mprumut, �ntr-o prim� faz�, circa 150.000 de salariati de la stat vor trebui disponibilizati la nivel national, �n cursul anului viitor. Dac� va fi pus� �n oper� reducerea aparatului bugetar cu 20%, �n jur de 6.000 de functionari vasluieni vor trebui s� p�r�seasc� administratia. Dramatic pentru bugetari este faptul c� aceste ajust�ri necesare au fost �nt�rziate foarte mult din ratiuni strict electorale, cu implica- tii negative asupra bugetului general consolidat. Deficitul a explodat, statul s-a v�zut nevoit s� caute cu disperare bani at�t de la organismele financiare internationale, c�t si din piata privat�. Cu un astfel de client „model”, b�ncile comerciale si-au orientat o mare parte din fonduri exclusiv c�tre Trezoreria statului, care nu a f�cut nimic altceva dec�t s� miste banii spre consum. S-au ignorat astfel numeroase p�rghii care ar fi condus la atenuarea efectelor crizei economice, cel mai v�duvit sector fiind cel al investitiilor. Dac� la �nceputul anului 2009 erau anutate cu surle si tr�mbite 10 miliarde de euro pentru capitolul investitii, la nivelul judetului Vaslui a ajuns, din p�cate, doar ceva m�runtis.

Serviciile deconcentrate, �n aer

Desi aparatul public are un rol determinat �n atenuarea crizei, serviciile deconcentrate vasluiene se confrunt� cu propriile r�zboaie. Rupte de realit�tile economicosociale, temele de actualitate sunt concediile fortate, sc�derea veniturilor, nesiguranta locurilor de munc� etc. Nimeni nu mai vorbes- te despre desp�gubirile pentru calamit�t ile din agricultur�, despre asigurarea cofinant�rii proiectelor europene etc. Salariatii statului sunt �ngroziti de faptul c� vor r�- m�ne f�r� bani �n preajma s�rb� torilor de Cr�ciun. Dar abia dup� alegerile prezidentiale va veni cu adev�rat potopul. T�ieri consistente de salarii, o nou� devalorizare a leului, majorarea impozitelor si alte presiuni de ordin fiscal. �n tot acest timp, autorit�- tile statului au ajuns s� preformeze �n organizarea de alegeri, �n num�rarea buletinelor de vot si �mp�rtirea echitabil� a spatiilor de publicitate electoral�. Din nefericire, situatia grav� cu care se confrunt� sectorul privat, precum si semnalele sociale negative tot mai evidente, sunt ignorate. Pe l�ng� t�ierile dramatice de cheltuieli, factorii de decizie ar trebui s� �ncurajeze IMM-urile s� se dezvolte afaceri, s� dea drumul la investitii private, �n sperant a atragerii unei p�rti din forta de munc� disponibilizat�.

Exporturile ne scapa de criza

�n timp ce mai multe t�ri europene dau semne timide de relansare a productiei, criza rom�neasc� este departe de a atinge nivelul minim. Dac� tara noastr� va reusi, totusi, s� �ntoarc� trendul negativ al produsului intern brut, aceasta se va �nt�mpla numai pe canalele externe. Cu alte cuvinte, cheia relans�rii economiei sunt exporturile de plus valoare pe pietele europene si nu numai. Din p�cate, c�derea exporturilor la nivel national se resimte puternic si la nivel local. Potrivit datelor de la Directia Judetean� pentru Statistic� Vaslui, exporturile de bunuri, la nivelul judetului Vaslui, au fost �n luna iunie 2009 de 11.109 mii euro, cu 23,7% mai mici fat� de perioada similar� din anul precedent (14.554 mii euro). Produsele industriale reprezentative �n total exporturi r�m�n materii textile si articole din acestea, cu 4.620 mii euro (cu 20,0% mai putin fat� de perioada similar� din 2008) si masini, aparate si echipamente electrice, cu o valoare de 1.732 mii euro (cu 59,0% mai putin). �n luna iunie, exporturile au �nregistrat o reducere sever�, ceea ce face ca excedentul aferent lunii iunie 2009 (353 mii euro) s� reprezinte doar 17,0% din cel al lunii iunie 2008 (2.096 mii euro). La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judetul Vaslui are valorile cele mai mici at�t la export, c�t si la import. Dup� primele sase luni ale anului 2009, fat� de judetul Suceava, valoarea exporturilor este mai mic� cu 31,0%, iar fat� de judetul Botosani – un alt pol al s�r�ciei la nivel national -, ponderea exporturilor este de 59,1% (�nregistr�ndu-se deci o diferent� de circa 40%).