Sa aiba cu ce, dar sa nu aiba cu cine!

Turismul vasluian a încheiat sezonul estival cu un bilant „fulminant“: încasã ri zero, un judet scos practic de pe principalele trasee turistice si o infrastructurã de promovare a punctelor de atractie locale la pãmânt. Dacã de la oaspetii din strãinãtate trebuie sã ne luãm adio, si doritorii de drumetii din tarã au început sã ne ocoleascã cu înversunare. Potrivit specialistilor de pe piatã, pe termen scurt si mediu, aproape nimeni nu va mai opri în Vaslui sã bea mãcar o cafea la una dintre structurile turistice. Infrastructura de profil (pensiuni, ghizi, puncte de informare etc.) este inexistentã, în timp ce multe locuri istorice cu un mare potential cultural sunt lãsate de izbeliste. „Niciodatã nu va fi profit din turism, fãrã sã se urmãreascã calitatea serviciilor prestate. Noi suntem «ultimii mohicani » din domeniu, însã vremurile sunt foarte grele“, spune Mihai Bumbu, directorul unei agentii de turism din Vaslui. Agentiile de profil care au mai supraviet uit abia mai reusesc sã plãteascã salariile angajatilor, iar bãncile creditoare bat zilnic la usa societãtilor. Cât despre investitii în dezvoltarea capacitãt ilor operative a agentilor economice, nici nu poate fi vorba. În acest context auster, care nu oferã nici cele mai mici sperante de profit, mai apar si agentii sezoniere (1 iulie – 1 octombrie), care cautã doar sã spolieze clientii. Dar capcanele pentru doritorii de excursii pe destinatii interne sau externe nu se opresc aici. Potentialii turisti s-au învãtat sã caute pe Internet locatiile pe care intentioneazã sã le viziteze si au convingerea cã se pot descurca singuri. Însã, de cele mai multe ori, site-uri de profil pot fi caracterizate dupã ma vechea zicalã „afarã e vopsit gardul, înãuntru-i leopardul“. Cu alte cuvinte, preturile care trebuie achitate sunt mai mari cu 40% fatã de cele oferite initial, iar conditiile de cazare sunt de-a dreptul mizerabile. Spre exemplu, prin intermediul unei agentii de profil, un vasluian a plãtit 175 de euro pentru un pachet turisit în Grecia, pentru ca individual, pentru aceleasi servicii, sã scoatã din buzunar 350 de euro. Altã teapã luatã de un concetãtean este si mai interesantã. Pentru 10 zile la un hotel de pe litoralul românesc, acesta a plãtit 1.600 lei prin agentie, iar în particular, acelasi sejur a fãcut nu mai putin de 2.500 lei.

Revelionul petrecut acasã

Din nefericire, dupã un sezon de varã esuat, nici minivacanta de sfârsit de an nu trezeste interesul vasluienilor. Dacã pe lunile estivale afacerile din turism a scãzut cu 30%, pentru Crãciun si Revelion, estimãrile aratã cã cererile se vor reduce cu 40%. În ciuda unei oferte extrem de bogate, care acoperã atât pe intern cât si pe extern punctele de mare interes, cererile ferme lipsesc. Foarte multã lume dã telefoane, pune întrebãri, se intereseazã si… atât! „Pentru sãrbãtorile de Crãciun si Anul Nou avem contracte în toate zonele turistice din tarã si strãinãtate. Vasluienii pot schia si petrece o vacantã frumoasã în Austria, Elvetia, Germania, Nordul Italiei. De asemenea, organizãm un circuit prin Paris, Londra, Amsterdam si Bruxelles. Pentru Crãciun, avem încheiate conventii cu pensiunile agroturistice din Bucovina, Maramures, Valea Prahovei, Apuseni, iar pentru Revelion, la pensiuni din Poiana Brasov, Durãu, Vatra Dornei, Sovata, Predeal, Sinaia“, a spus Mihai Bumbu. Pentru toate aceste destinatii, preturile variazã în functie de confortul si durata pachetului solicitat: pentru trei zile pretul minim poate fi de 750 de lei, iar cel maxim de 1.400 lei.

Si totusi avem cu ce!

Dincolo de mãnãstirile de pe raza judetului, Vasluiul „ascunde“ câteva obiective turistice al cãror potential nu este suficient exploatat:
Municipiul Vaslui
• Ruinele Curtii Domnesti si Biserica Sf. Ioan (1490);
• Complexul monumental de la Podul Înalt, la 12 km sud de Vaslui.
Municipiul Bârlad
• Biserica Domneascã, ziditã începând cu anul 1634, în timpul domnitorului Vasile Lupu;
• Biserica Sf. Gheorghe ziditã în 1843;
• Biblioteca S. Belloescu având în prezent peste 150.000 volume si un însemnat fond de carte rarã înscrisã în patrimoniul cultural-national(1906);
• Muzeul Vasile Parvan (1914);
Municipiul Husi
• Palatul Domnesc din sec. al XVlea si Biserica Domneascã din sec. al XVI-lea;
• Biserica ziditã de Stefan cel Mare între 1494 – 1495, si devenitã bisericã episcopalã în 1598, în timpul domniei lui Eremia Movilã.