Remember: alegerile prezidentiale din 2004

0
244

La data de 28 noiembrie 2004, aproximativ 18 milioane de români au fost asteptati la vot pentru a alege noul presedinte al tãrii si noul legislativ, urnele fiind deschise în intervalul 7.00-21.00. Votul pe teritoriul tãrii s-a fãcut pe baza buletinului de identitate sau cãrtii de identitate si pe baza pasaportului de cãtre românii cu domiciliul în strãinãtate, dar care se aflau în ziua scrutinului în România – acestia fiind trecuti pe liste speciale si dând o declaratie pe proprie rãspundere cã nu vor vota în altã sectie. Cetãtenii români care s-au aflat în strãinãtate au votat pe baza pasaportului turistic, pasaportului diplomatic sau pasaportului consular. Si acestia au dat o declaratie pe proprie rãspundere cã nu vor vota de douã ori. În cazul militarilor si al elevilor de la scolile militare s-a folosit legitimatia militarã de serviciu.

Mandatul presedintelui tãrii, modificat prin Constitutie

Proiectul de revizuire a Constitutiei adoptat în Parlament a fost supus unui referendum la 18 si 19 octombrie 2003. Prezenta la vot a fost atunci de 55,7%, iar 89,7% din participanti au votat pentru modificarea Constitutiei. Totusi, procentele au fost contestate de organizatiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstitutionalã a urnelor volante si permiterea unor cetãteni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamatii nu a putut fi doveditã. Noua Constitutie a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003.
Mai mult de jumãtate din articole au suferit modificãri mai mici sau mai mari. Câteva dintre schimbãri au fost: gratuitatea invãtãmântului de stat nu mai este garantatã neconditionat (ci numai conform legii), minoritãtile nationale au dreptul de a folosi limba maternã în administratie si justitie, limitarea imunitãtii parlamentare. Totodatã, potrivit noii Consitutii, mandatul presedintelui tãrii devine de cinci ani, astfel încât în 2008 urmau sã se organizeze alegeri doar pentru Parlament, cele pentru Presedintie fiind programate pentru 2009. Abia în anul 2024 alegerile parlamentare vor mai coincide cu cele prezidentiale.
Potrivit legii 370/2004 pentru alegerea presedintelui României, pentru a se putea înscrie în cursa prezidentialã candidatii au trebuit sã facã dovada sustinerii din partea a cel putin 200.000 de cetãteni români cu drept de vot.

Organizarea alegerilor

În cele 42 de circumscriptii electorale din România au fost amenajate 17.564 sectii de votare, în timp ce în afara granitelor tãrii au fost amenajate 153 de sectii, în 90 de tãri. Cei 17.995.828 de cetãteni români cu drept de vot au avut de ales între 12 candidati la functia supremã în stat. Conform ordinii înscrierii în competitia electoralã, pe buletinul de vot pentru alegerea presedintelui României figurau Adrian Nãstase (Uniunea Nationalã PSDÂPUR), Traian Bãsescu (Alianta D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Milut (Actiunea Popularã), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNTCD) si Aurel Rãdulescu (APCD).
Ca si pentru parlamentare, alegãtorul a avut dreptul la un singur vot, pentru a putea fi declarat cîstigãtor un candidat având nevoie de sufragiile a jumãtate plus unu din voturile celor înscrisi pe listele electorale. În cazul în care nu se întrunea acest procent trebuia organizat un al doilea tur de scrutin la interval de douã sãptãmâni de la primul. În al doilea scrutin intrã candidatii la Presedintie clasati pe primele douã locuri dupã primul tur, fiind declarat cîstigãtor cel care întruneste majoritatea voturilor, indiferent de procentul prezentãrii la urne.

Cheltuieli de campanie

Sumele cheltuite de partidele politice pentru alegerile generale din toamna anului 2004 au fost mai mici decât cele angajate la scrutinul din 2000 sau la alegerile locale din iunie 2004, dupã cum a estimat Asociatia Pro Democratia (APD) într-un studiu de monitorizare, dat publicitãtii la 24 noiembrie 2004. Cele mai mari cheltuieli au apartinut, potrivit APD, de cãtre Uniunea Nationalã PSDÂPUR, desi diferenta fatã de Alianta D.A. PNL-PD a fost mai micã în comparatie cu campania pentru alegerile locale din acelasi an. Astfel, APD estima cã, în total, la nivel national, Uniunea PSDÂPUR a cheltuit aproximativ 3.853.932 dolari, Alianta D.A. – 2.357.047 dolari, PRM – 743.400 dolari, PNG – 490.441 dolari, în cazul UDMR, judetele monitorizate nefiind relevante pentru fondurile cheltuite de aceastã formatiune politicã.
În ceea ce priveste candidatii la presedintie, Traian Bãsescu a fost mai promovat decât Adrian Nãstase, în presa scrisã, cheltuielile publicitare ale candidatului Aliantei D.A. fiind mai mari cu aproximativ 150.000 dolari decât cele ale contracandidatului sãu de la Uniunea Nationalã PSDÂPUR (877.877 dolari fatã de 716.682 dolari).
Alianta D.A. a investit de asemenea pentru aceste alegeri de douã ori mai multi bani (1,5 milioane dolari) în presa scrisã decât în iunie 2004, în timp ce nivelul cheltuielilor Uniunii Nationale PSDÂPUR a rãmas constant în jurul sumei de 2,4 milioane dolari. Publicitatea electoralã stradalã are o pondere mult redusã în bugetele de campanie ale formatiunilor politice.
Concluzia studiului APD ar fi, potrivit lui Cristian Pârvulescu, cã partidele politice dispun de sume mult mai mari decât cele alocate de la buget pentru desfãsurarea campaniilor electorale, iar o solutie pentru eradicarea coruptiei, care ia nastere prin legãtura dintre lumea afacerilor si politicã, ar consta într-un control financiar al formatiunilor politice.

Sondaje de opinie

Conform unui sondaj al DATA Media si IRSOP, comandat de GCS si publicat la 18 noiembrie, Adrian Nãstase si Uniunea Nationalã PSDÂPUR conduceau în preferintele electoratului. Astfel, Adrian Nãstase îl surclasa pe principalul contracandidat, reprezentantul Aliantei “Dreptate si Adevãr” PNL-PD, Traian Bãsescu, cu aproape 10 procente. Adrian Nãstase era creditat cu 41% din voturi, în timp ce Traian Bãsescu ar fi obtinut doar 32%. Candidatul Uniunii Nationale PSDÂPUR crescuse cu trei puncte fatã de un sondaj din perioada 7-11 octombrie, fãcut imediat dupã lansarea în cursa prezidentialã a lui Traian Bãsescu. Fatã de acea datã candidatul Aliantei D.A. a crescut un singur procent. Al treilea în cursa prezidentialã era presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, cu 13% din preferintele alegãtorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 4-8 noiembrie, pe un esantion aleatoriu de 2.976 adulti.
La 22 noiembrie, conform unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbanã si Regionalã CURS-SA, candidatul Adrian Nãstase conducea în preferintele electoratului. Mai exact, Adrian Nãstase era creditat cu 42% din intentiile de vot, urmat de Traian Bãsescu cu 32%, pe pozitia a treia situându-se Corneliu Vadim Tudor cu 13%. Bela Marko ar fi obtinut 4 %, George Becali – 3%, Marian Petre Milut – 2%, Gheorghe Ciuhandu – 2 %, Petre Roman – 1%, alti candidati întrunind sub un procent. 28% dintre cei intervievati s-au declarat ori nehotãrîti, ori decisi sã nu voteze. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.100 persoane cu drept de vot, în perioada 12-18 noiembrie 2004, interviurile fiind realizate la domiciliile subiectilor.

Rezultate dupã primul tur al alegerilor pentru functia de presedinte al României

Din totalul de 18.449.676 de alegãtori înscrisi pe liste, s-au prezentat la vot doar 58,51%, adicã 10.794.653.
S-au “calificat” pentru turul doi Adrian Nãstase din partea Uniunii PSDÂPUR si Traian Bãsescu din partea Aliantei PNL-PD, cu 40,94% adicã 4.278.864, respectiv 33,92% adicã 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate. Rezultatele din primul tur de scrutin aratã cã Adrian Nãstase a fost votat în 28 de judete ale tãrii, majoritatea din Moldova si Oltenia, iar Traian Bãsescu a fost preferat de locuitorii din 10 judete, cele mai multe din Transilvania, alãturi de Bucuresti. Restul candidatilor pentru Palatul Cotroceni s-au clasat dupã cum urmeazã: Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare, PRM) a obtinut 12,57% din totalul voturilor valabil exprimate, urmat de Marko Bela (Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, UDMR) – 5,10%, Gheorghe C. Ciuhandu (Partidul National Tãrãnesc Crestin Democrat, PNTCD) – 1,90%, Gigi Becali (Partidul Noua Generatie, PNG) – 1,77%, Petre Roman (Partidul Forta Democratã din România, FDR) – 1,35%, Gheorghe Dinu (independent) – 1,08%, Marian Petre Milut (Actiunea Popularã, AP) – 0,42%, Ovidiu Tudorici (Uniunea pentru Reconstructia României, URR) – 0,36%, Aurel Rãdulescu (Alianta Popularã Crestin Democratã, APCD) – 0,34%, si Alexandru Raj Tunaru (Partidul Tineretului Democrat, PTD) – 0,26%.
Rezultatele primului tur de scrutin au fost validate de Curtea Constitutionalã la 3 decembrie, confirmând intrarea în cel de-al doilea tur a primilor doi candidati.

Pregãtiri pentru turul doi al alegerilor prezidentiale

În ziua de 12 decembrie 2004, electoratul român a fost asteptat la vot pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, la care au participat Adrian Nãstase, candidat din partea Uniunii Nationale PSDÂPUR, si Traian Bãsescu, din partea Aliantei D.A. PNL-PD. A fost pentru a patra oarã când s-a organizat un al doilea tur de scrutin pentru alegerea presedintelui României, dupã schimbarea regimului politic din tara noastrã în urma evenimentelor din decembrie 1989. Cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea presedintelui României a fost organizat potrivit articolului nr. 81 din Constitutie.
Cei doi candidati la presedintie s-au întâlnit, fatã în fatã, o singurã datã în cadrul unei dezbateri televizate, în toatã campania electoralã, si cea pentru primul tur de scrutin, si cea pentru al doilea tur. Confruntarea dintre cei doi, gãzduitã de TVR 1, a avut loc la 8 decembrie, în emisiunea “Destinati Cotroceni”. Întâlnirea dintre cei doi candidati a fost fixatã în urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale celor douã Camere ale Parlamentului, de la 6 decembrie.
Potrivit sondajelor de opinie date publicitãtii dupã primul tur de scrutin de la 28 noiembrie, Adrian Nãstase figura ca favorit în cursa pentru presedintie, la o distantã de cel putin zece procente fatã de contracandidatul sãu, Traian Bãsescu. Un sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing, Analize si Sondaje (IMAS), în perioada 29 noiembrie-5 decembrie, dat publicitãtii la 8 decembrie, pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale, arãta cã Adrian Nãstase ar întruni 57% din voturile electoratului, iar Traian Bãsescu, 43%. Un alt sondaj de opinie, difuzat în aceeasi zi, realizat de Metro Media Transilvania (MMT) dupã primul tur de scrutin, îl indica drept cîstigãtor tot pe Adrian Nãstase, dar cu 56% din voturi, fatã de Traian Bãsescu, cu 44%.
La 12 decembrie au fost asteptati la urne 17.995.828 de cetãteni cu drept de vot, conform listelor electorale permanente. În cele 41 de circumscriptii electorale judetene si cea a municipiului Bucuresti au fost înfiintate 17.559 de sectii de votare, din care 6.141 în 103 municipii, 1.556 în 210 orase si 9.714 în 2.819 comune. În afara granitelor tãrii au fost organizate 153 de sectii de votare.
La alegeri au fost acreditati reprezentanti ai mai multor organizatii neguvernamentale, cei mai multi fiind de la Asociatia “Pro Democratia”, iar dintre cei 69 de observatori externi, 26 erau ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE), 13 ai Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, alãturi de reprezentanti din partea a 20 de institutii de presã din strãinãtate.
Buletinul de vot pentru alegerea presedintelui României în cel de-al doilea tur de scrutin continea pe a doua paginã douã chenare în care figurau cei doi candidati: Adrian Nãstase, în prima pozitie, iar Traian Bãsescu, în cea de-a doua.

Rezultatele turului doi

În seara zilei de 13 decembrie 2004, Biroul Electoral Central a dat publicitãtii rezultatele finale ale turului al doilea al alegerilor prezidentiale, dupã centralizarea tuturor voturilor exprimate la toate sectiile de votare din tarã, Traian Bãsescu obtinând 51,23%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Nãstase – 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne înscrisi în listele electorale existente la sectiile de votare a fost de 10.112.262 de cetãteni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numãrul total al alegãtorilor.
Numãrul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314, reprezentând 98,97%, numãrul total al voturilor nule a fost de 10.3245, adicã 1,02%. Numãrul buletinelor de vot primite de sectiile de votare a fost de 20.358.425, iar numãrul total al buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate a fost de 10.246.246.

Presa internationalã despre rezultatele finale ale cursei pentru Palatul Cotroceni

Importante publicatii din lume au reflectat pe larg rezultatele scrutinului prezidential din România anului 2004. Astfel, cotidianul britanic The Times puncta cã “noul presedinte va fi la fel de concentrat asupra aderãrii României la UE, ca si rivalul sãu: aceasta este vestea bunã. Însã probleme României rãmân enorme, iar puterea politicã de a le depãsi ridicã semne de întrebare: aceasta este marea teamã”.
Conform The International Harold Tribune, “victoria lui Traian Bãsescu ar putea marca o schimbare radicalã de directie în politica româneascã, deoarece ar putea slãbi puterea Partidului Social-Democrat (PSD). “Întrebarea este dacã Bãsescu poate forma un guvern majoritar condus de propriul sãu partid si unul care sã dureze”, a declarat un diplomat occidental la Bucuresti”.
The Guardian vorbea despre o victorie-surprizã a presedintelui Traian Bãsescu, “România a fost aruncatã într-o perioadã incertã, dar plinã de sperante, în urma agitatiei politice de la începutul acestei sãptãmâni, când primarul Bucurestiului, Traian Bãsescu, a rãsturnat predictiile si în acelasi timp stabilimentul politic actual, câstigând la fotografie presedintia acestei tãri”. Si Financial Times scria despre “victoria-surprizã a lui Bãsescu în turul doi al alegerilor prezidentiale din România”, completând: “în timpul campaniei prezidentiale, Traian Bãsescu s-a angajat sã continue drumul României cãtre aderarea la UE, în 2007. De asemenea, trebuie spus cã a sprijinit puternic aderarea României la NATO, iar acum s-a angajat sã mentinã trupele românesti în Irak”.
Conform Le Temps, “principala provocare a noului presedinte român va fi reunirea celor douã Românii, arãtate de recentele alegeri prezidentiale: cea urbanã cu tendintã liberalã, care l-a votat pe Traian Bãsescu, si cea ruralã, care are nevoie de ajutor si care si-a dat votul lui Adrian Nãstase”.
În sfârsit, Corriere della Sera calcula cã în cazul în care “Traian Bãsescu îsi va mentine promisiunile, România va cunoaste cea mai importantã cotiturã de dupã 1989, va deveni o tarã normalã, cu institutii epurate, în sfârsit, de presiuni si interferente politice, cu o magistraturã eficientã si onestã, cu o presã liberã. Traian Bãsescu poate face acest lucru, are forta, tenacitatea, carisma necesarã, dupã cum au spus tinerii veniti luni seara în numãr mare sã îl aclame pe noul presedinte al României care s-a impus în balotaj cu 51,23 % din voturi fatã de 48,77 obtinute de premierul Adrian Nãstase”.

Cãlin Popescu-Tãriceanu: împreunã cu Traian Bãsescu am construit un tandem de succes

La data de 18 decembrie 2004, liberalul Cãlin Popescu-Tãriceanu, copresedintele Aliantei Dreptate si Adevãr (ADA) PNL-PD si premier nominalizat al ADA, a declarat, de la tribuna Conferintei Nationale Anuale a Partidului Democrat, cã, împreunã cu Traian Bãsescu, au construit un tandem pe care elita conducãtoare de pânã acum nu a fost capabilã sã-l dea României. “Tandemul Bãsescu-Tãriceanu se bazeazã pe parteneriat si sprijin reciproc, în timp ce tandemul Iliescu-Roman s-a bazat pe dezbinare, iar arma secretã a lui Iliescu a fost Cozma”, a spus liderul liberal. Tandemul Bãsescu-Tãriceanu se bazeazã pe dinamism si dezvoltare, ca resurse ale bunãstãrii, în timp ce tandemul Iliescu-Vãcãroiu s-a bazat pe stagnare si regres, ca surse ale sãrãciei, a afirmat presedintele interimar de atunci al PNL.
Alte argumente în favoarea tandemului Bãsescu-Tãriceanu ar fi fost onestitatea si deschiderea, respectarea intereselor românilor si responsabilitatea politicã, spre deosebire de tandemul Iliescu-Nãstase, care “s-a bazat pe interesul oligarhiilor corupte si pe setea de putere a celor doi”, a spus Tãriceanu.

Adrian Nãstase i-a urat succes lui Traian Bãsescu în mandatul de presedinte al României

La 13 decembrie 2004, presedintele Partidului Social Democrat (PSD), Adrian Nãstase, l-a felicitat pe Traian Bãsescu, co-presedinte al Aliantei D.A., pentru succesul obtinut în alegerile prezidentiale si i-a urat succes în noul mandat de presedinte al României. “Numãrãtoarea noastrã paralelã, precum si rezultatele oficiale ale Biroului Electoral Central indicã faptul cã Traian Bãsescu este viitorul presedinte al României. Aceasta a fost vointa românilor, pe care eu o respect”, a spus Adrian Nãstase.
Adrian Nãstase a afirmat cã PSD va sprijini proiectele pe care le propune Traian Bãsescu pentru a continua drumul spre integrarea europeanã si bunãstarea românilor, exprimându-si speranta cã si presedintele României va face acelasi lucru în privinta initiativelor social-democratilor.

Prioritãtile noului presedinte ales al României, Traian Bãsescu

În ziua de 14 decembrie 2004, Traian Bãsescu si-a prezentat cele opt prioritãti în mandatul de sef la statului. “Prioritatea prioritãtilor” urma sã fie formarea unei majoritãti parlamentare care sã permitã “abordarea cu toatã forta” a integrãrii în Uniunea Europeanã. În al doilea rând, “pricipalul obiectiv pe termenul întregului mandat” era, conform lui Traian Bãsescu, coagularea natiunii române în realizarea unor obiective majore de politicã internã si externã. “O prioritate deosebitã” dupã instalarea la Cotroceni a lui Bãsescu era scoaterea institutiilor statului de sub influenta politicã.
Traian Bãsescu a anuntat, cu acelasi prilej, cã imediat dupã validare si depunerea jurãmântului ca sef al statului, sã introducã în strategia de apãrare a tãrii lupta împotriva coruptiei la nivel înalt.
Redarea demnitãtii românilor, dezvoltarea societãtii civile si asigurarea independentei presei au fost alte trei obiective asumate de Traian Bãsescu.

Horia Plugaru
AGERPRES.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.