Chiar dac n prezent nu mai exist, Institutul de domnisoare „Clotilda Dimitriu” a fost o bun bucat de timp o foarte important institutie de nvtmnt care educa fetele. A functionat n mai multe cldiri din Brlad si a oferit notiuni de limba francez si italian.
Pensionul „Clotilde Dimitriu” a luat fiint n anul 1895, dup desfiintarea Institutului Drouhet, si a cuprins cursurile scolii primare si gimnaziale, adic ale scolii secundare inferioare. Cea care a preluat vechiul pension a fost Clotilda Weurich, venit din Sighisoara. Prin cstoria ei, n anul 1896, cu seful de gar Constantin Dimitriu, si schimb denumirea n Institutul „Clotilda Dimitriu”. Acest institut a devenit n 1901 „Institutul de profesori asociati”, la care au predat si profesori de la Liceul Codreanu si a functionat pn n 1903, cnd s-a nchis. Redeschizndu-se n 1906, pensionul activeaz pe rnd n mai multe imobile de pe strzile 1 Decembrie si Republicii, precum si n cldirea ce adposteste Protoeria. n perioada anterioar Primului Rzboi Mondial, acesta a functionat n Casele Deciu, actualmente Clubul elevilor. Un liceu de fete s-a nfiintat abia dup primul rzboi mondial, respectiv actuala Scoal nr. 1 „Iorgu Radu”, punnd astfel capt discriminrii privind instructia fetelor. Redm un fragment din memoriile unei eleve numite Efrossinia Nikolova, din Bulgaria, nscut n 1885. „A trecut o sptmn ntreag. Nu am voie s merg la scoal. Plng si o implor pe mama s mi permit s merg la scoal. i promit c o voi ajuta, c voi face tot ceea ce mi cere. Dar mama mi spune doar att: „Nu mai plnge. Ai primit destul educatie. Vezi, tu stii s scrii scrisori tatlui tu. Eu, n schimb, sunt analfabet. Si ce ?! nc triesc! Am nevoie s m ajuti s am grij de copil. Bunica trieste prea departe de aici. Vine si iarna…”. Nu m pot opri din plns si continui s mi citesc lectiile. Prietenii mei vin de la scoal si m ntreab ce se ntmpl. Ei mi spun c profesorii ntreab de ce chiuleste Frosca. Am o grij deosebit de ghiozdan. Citesc deseori singur din manuale. Fratele meu mai mic, Miho, foloseste acelasi ghiozdan atunci cnd merge la scoal, dar nu este prea dornic de carte si nu este la fel de bun la nvttur ca mine”.
Educatie diferentiat pe sexe
De-a lungul timpului, n domeniul educatiei s-a fcut ntotdeauna diferent ntre sexe. Aceasta s-a ntmplat n ceea ce priveste institutiile de educatie precum scolile, dar si n ceea ce priveste cursurile din universitti, regulamentele de admitere n aceste institutii, proiectarea programelor scolare si elaborarea materialelor didactice. Scoala constituia o etap important pe drumul pregtirii tinerilor pentru a-si ndeplini cu cinste rolurile n familie. n institutiile de educatie, fetele si bietii au fost ncurajati sau respectiv descurajati deseori s joace unele roluri, care i identifica apoi n postura de femeie si brbat. Primele scoli superioare destinate educrii fetelor se numrau pensioanele, scoli particulare, organizate dup sistemul instutiilor de educatie pentru fete din Occidentul Europei si, n special, din Franta. Aparitia lor a fost determinat de rspndirea ideilor iluministe. Un rol deosebit a jucat conceptia pedagogului elvetian Pestalozzi, care a studiat legtura dintre familie si viata social si a subliniat faptul c mama avea un rol decisiv n calitate de educator. Acesta a reliefat rolul femeii n cadrul sistemului de educatie, plasnd-o ntr-un context social mult mai larg, definit, mai ales, prin reliefarea rolului femeii n cadrul familiei. n Romnia, problema instructiei fetelor, desi prevzut prin Legea istructiunii publice din 1864, a fost pus cu greutate n practic, datorit dificultt ilor financiare si mai ales a mentalitt ii epocii, dup care femeia trebuia s cunoasc mai ales ndeletniciri legate de viata casnic si nu de activitatea public. Dac n nvtmntul primar problema s-a rezolvat n mod satisf ctor, n nvtmntul secundar, greuttile au fost aproape insurmontabile, ceea ce a permis mentinerea pensioanelor de fete pentru mult vreme. ntretinerea si taxele mult prea mari fceau ca doar fetele din rndul familiilor mai nstrite s poat accede n asemenea institutii de educatie, marea majoritate rmnnd cu cunos- tinte minime dobndite n cele patru clase primare. Baza nvtmntului consta n nsusirea limbilor strine (francez, german, italian), pe planul al doilea aflndu-se discipline ca geografia, matematica si chimia.
Reportaj realizat cu sprijinul profesorului Marcel Proca,
vicepresedintele Societtii de Stiinte Istorice-filiala Brlad.
