Cum sa va feriti de depresie

Depresia este o afectiune psihic�, caracterizat� printr-o perturbare serioas� a echilibrului emotional si o diminuare considerabil� a calit�tii vietii, pe o perioad� lung� de timp (activitatea profesional�, relatiile personale etc.). Reprezent�nd o tr�ire de suferint� si tristete profund�, depresia poate s� apar� oric�nd, �n viata oricui, indiferent de v�rst�. Aceast� afectiune influenteaz� apetitul pacientilor, somnul si p�rerile lui asupra lumii �n general. Depresia este mai mult dec�t o dispozitie proast� de moment, mai mult dec�t o stare de r�u, care poate fi �nvins� prin dorinta de a tr�i. Persoanele care sufer� de depresie nu pot, pur si simplu, s� fac� fat� situatiei, s� treac� peste ceea ce este r�u si s� se simt� bine. F�r� tratament, simptomele pot sa dureze s�pt�m�ni, luni sau chiar ani.

Simptomele depresiei:
� Tristete continu�, team� puternic�, neliniste, sentimentul de desert�ciune;
� Lips� de sperant�, pesimism, trecutul si viitorul sunt v�zute �n culori �ntunecate;
� Sentimente de vinov�tie, p�rere de sine proast�, neajutorare;
� Pierderea pl�cerii pentru activit�ti care-i aduceau bucurie si pl�cere, inclusiv viata sexual�;
� Tulbur�ri de somn: trezirea matinal� cu sentimentul de team� si stupoare; �mbun�t�tire usoar� a dispozitiei spre sear�;
� Pierderea apetitului si sc�dere �n greutate;
� Sc�derea energiei, dinamismului; oboseal� si senzatie de lentoare;
� G�nduri despre moarte, sinucidere si chiar tentative de suicid;
� Neast�mp�r, neliniste, iritabilitate;
� Dificult�ti de concentrare, memorare si �n luarea deciziilor;
� Uneori, pacientii cu depresie pot prezenta multe semne de r�u fizic. Pl�ngerile cele mai frecvente sunt: dureri de cap, ameteli, disconfort gastric sau toracic, dureri articulare, constipatie sau diaree, perturb�ri menstruale, sc�derea performantelor sexuale. Datele statistice arat� c� dou� din trei persoane suferind de depresie nu au primit tratament pentru c� depresia lor nu a fost diagnosticat�. Dar depresia se poate trata. Este foarte important ca pacientul s� priveasc� depresia ca pe oricare alt� boal�. Schimb�rile frecvente de dispozitie, chiar �n cursul aceleiasi zile, starea de sl�biciune, somnolenta sau oboseala ap�rut� la eforturi mici, iritabilitatea, perturb�ri ale somnului sau apetitului, ca si senzatiile inexplicabile de disconfort sau durere ap�rute la nivelul diferitelor p�rti ale corpului – toate acestea pot face parte din tabloul clinic de depresie, care deasemenea trebuie privit� cu seriozitate. �n timpul unei consultatii, pacientii descriu si insist� pe unul dintre simptome, dar prezint� la fel de complet simptomele mai putin sup�r�toare. De aceea, o descriere c�t mai exact� a st�rii pacientului poate ajuta mult medicul �n alegerea cea mai corect� a tratamentului. Fiti atenti la modific�rile, chiar minore, ap�rute �n starea dumneavoastr� si informati-v� medicul despre ele. Colaborarea c�t mai bun� medic – pacient face ca diagnosticul s� fie mai rapid si starea de r�u poate fi tratat� mai repede. Pentru a diagnostica o depresie, un specialist utilizeaz� datele prezentate de pacient �n timpul consultatiei, observatiile clinice, precum si datele obtinute de la familia pacientului. Testele psihometrice speciale pot fi de asemenea utilizate. Afectiunile depresive vor face s� v� simtiti epuizat, inutil, lipsit de ajutor si de sperant�. Astfel de g�nduri si sentimente determin� tendinta de retragere fat� de alti oameni, de evitare. Este important s� fiti constient c� astfel de g�nduri negative fac parte din depresie, dar ele nu reflect� de fapt situatia dumneavoastr� exact�. Aceste temeri dispar c�nd tratamentul �ncepe s�-si fac� efectul.

�n acelasi timp, amintiti-v�:
� nu trebuie s� v� fixati teluri prea dificile sau s� v� asumati prea multe responsabilit�ti;
� sarcinile dificile trebuie �mp�rtite �n unele mai mici, importanta si ordinea realiz�rii lor trebuie stabilit� clar; ele trebuie realizate �n limita posibilit�tilor;
� nu trebuie s� asteptati prea mult de la dumneavoastr�, asteptarile prea mari ar putea sa acceptueze sentimentul de ratare;
� �ncercati s� nu fiti singur, s� stati �n compania altor persoane;
� faceti orice v� face s� v� simtiti mai bine; puteti face miscare, dar f�r� s� v� epuizati, puteti merge la cinema, s� jucati un joc sau s� participati la activit�ti religioase; evitati sa faceti prea multe si nu fiti frustrati dac� dispozitia nu s-a �mbun�t�tit �nc�; dureaz� un pic p�n� v� veti simti mai bine;
� nu luati decizii importante, cum ar fi schimbarea locului de munc�, c�s�toria sau divortul; �n orice caz, este mai bine s� am�nati luarea deciziilor p�n� c�nd starea depresiv� a trecut sau s-a �mbun�t�tit;
� nu v� asteptati s� v� eliberati brusc de starea depresiv�; acest lucru se �nt�mpl� foarte rar; ajutati-v� c�t de mult puteti si nu v� criticati dac� nu v� simtiti mai bine;
� amintiti-v�: nu acceptati g�ndurile negative; fac parte din depresie si or s� dispar� de �ndat� ce tratamentul �si va face efectul.