50 de milioane de euro, duse pe „apa sâmbetei“

Foamea de bani din comunitãtile rurale ale judetului Vaslui este imensã. Nevoia disperatã de dezvoltare se vede si în “dosariada” declansatã în lumea satelor, pe mãsurile finantate prin intermediul Fondului European Agricol. În doar un an si jumãtate, autoritãtile locale si întreprinzãtorii privati au selectate pentru finantare proiecte în valoare de peste 50 milioane de euro. Investitii capitale, pentru cresterea bunãstãrii cetãtenilor si a dezvoltãrii economice: aductiuni de apã, canalizãri, unitãti de procesare, achizitionare de masini agricole, drumuri etc. Din nefericire, o mare parte din aceste oportunitãti riscã sã fie pierdute, din cauza lipsei de cofinantare. Fluctuatia cursului de schimb a monedei nationale, cât si creditele scumpe au lãsat fãrã bani chiar si pe cei mai înfocati beneficiari. Pe lângã faptul cã multe persoane nu mai îndrãznesc sã depunã documentatii, sunt semnale cã unii întreprinzãtori au renuntat la investitii. Un pericol major pentru economia judetului, în conditiile în care doar agricultura ne poate scãpa de crizã si sãrãcie.

În numai un an si jumãtate, autoritãtile locale si întreprinzã torii privati din judetul Vaslui au atras fonduri nerambursabile de peste 200 milioane de lei. Într-adevãr, Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralã (FEADR) se dovedeste a fi “gãina cu ouã de aur”, o sansã uriasã de modernizare a mediului rural. Cele 141 de proiecte selectate pentru finantare de pe toate mãsurile deschise vizeazã o plajã foarte largã de investitii. De la ridicarea standardului de viatã în comunitãtile locale – aductiuni de apã, canalizãri, drumuri, gropi ecologice si pânã la diferite afaceri – unitãti de procesare, achizitie de utilaje agricole, turism, stimulatrea IMMurilor etc. Un interes extraordinar manifestat de potentialii beneficiari, care au provocat o avalansã de proiecte în fiecare sesiune demaratã. De altfel, judetul vaslui se mentine în topul national în ceea ce prives te cele mai multe documentat ii întocmite, precum si valoarea fondurilor europene solicitate. Un simt al banului demn de lãudat, în conditiile în care alte surse de finantare sunt greoaie si incerte. Spre exemplu, Guvernul, prin programele pe care le deruleazã, are sau nu bani, în timp ce alte linii de finantare din fonduri comunitare sunt blocate, din cauza birocratiei excesive. În schimb, pe filozofia de aplicare a FEADR-ului, lucrurile sunt în general extrem de simple si operative: ai un proiect fezabil, primesti banii! “Preocuparea celor din judet pentru a acoperi nevoile proprii prin accesarea fondurilor europene este foarte mare. Fondul European Agricol este cea mai consistentã si mai la îndemânã sursã de bani”, afirmã specialistii din cadrul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui. Practic, dupã ce au trecut de Comisia Nationalã de Selectie, fiecare proiect este acceptat la finantare. Cu alte cuvinte, se trece la perfectarea contractului de finantare si la implementarea efectivã a investit iilor asumate.

Crizã de bani

Exceptând mãsura 322 – renovarea si dezvoltarea satelor, adresatã consiliilor locale si unde finantarea este acoperitã integral din fonduri nerambursabile, în restul mãsurilor fiecare beneficiar trebuie sã cofinant eze proiectul. În functie de mãsura pentru care s-a calificat, fondurile europene si nationale acoperã între 50 si 75% din valoarea lucrãrilor. Pentru restul de bani, initiatorul afacerii trebuie sã identifice surse independente de finantare: resurse proprii, împrumuturi de la institutiile financiare etc. Chiar dacã entuziasmul întreprinzãtorilor este maxim, asigurarea cofinantãrii devine pe zi ce trece tot mai greu de realizat. La întocmirea planurilor de afaceri, cursul de schimb al monedei nationale fatã de euro avea o valoare micã, în timp ce bãncile comerciale asigurau o finantare mai mult decât avantajoasã. Din nefericire, odatã cu declansarea crizei financiare, situatia s-a schimbat la 180 de grade, iar banii de pe piatã sunt tot mai putini. În paralel, bãncile au schimbat politicile de creditare, dobânzile percepute la împrumuturi fiind extrem de ridicate. Astfel, la o nouã evaluare a proiectului, în actuala situatie de recesiune economicã si lipsa unor surse de finantare avantajoase, afacerile nu mai sunt rentabile. De altfel, pe segmentul întreprinzãtorilor privati au fost înregistrate retrageri din cadrul unor proiecte eligibile acceptate la finantare, iar situatie nu este deloc roz. În ciuda anumitor facilitãti acordate, imposibilitatea asigurãrii pãrtii de cofinantare riscã sã se generalizeze, iar multe oportunitãti de dezvoltare sã fie pierdute.

FEADR-ul – oportunitatea secolului

Fondului European Agricol de Dezvoltare Ruralã (FEADR) este un instrument de finan- tare creat de Uniunea Europeanã, pentru a sprijini tãrile membre în implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezintã o oportunitate de finant are pentru spatiul românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu anul 2007 si pânã în 2013. Prioritãtile programului, concretizate în patru domenii (axe) sunt: axa I – “Cresterea competitivitãt ii sectorului agricol si silvic” 45% din totalul fondurilor; axa II – “Îmbunãtãtirea mediului si a zonelor rurale” 25% din fonduri; axa III – “Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale” 30% din fonduri si axa IV “Leader” va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii.