Tunurile pe bugetari

Bugetarii vasluieni sunt pe cale sã “guste” din reteta FMI-ului: austeritate la micul dejun, concedieri la prânz si la cinã. La o zi dupã perfectarea scrisorii prin care România solicita ajutor financiar, Monitorul de Vaslui a prezentat consecintele nefaste pentru populatie ale acestui acord. La vremea respectivã, multi au luat în serios varianta oficialã: miliardele de euro erau o “centurã de sustinere” necesarã, o “plasã de sigurantã” etc. Între timp, o parte din bani au fãcut deja cale întoarsã cãtre creditori, iar în tarã s-a dat semnalul concedierilor. Se au în vedere agentiile, consiliile judetene, prefecturile, primãriile, diverse servicii deconcentrate etc. Pentru moment, nici sindicatele nu stiu exact la ce nivel se vor opera reducerile. Dacã va fi pusã în practicã reducerea aparatului bugetar cu 20%, peste 6.000 de functionari vasluieni vor trebui sã pãrãseascã administratia. Întrebare: unde se vor duce? Nimeni nu stie. Pentru functionarii statului, “funia a ajuns la par”. Desi analistii economici estimau cã adevãrata crizã va intra în serviciile deconcentrate începând abia cu anul 2010, situatia se precipitã. Colectãrile la bugetul statului sunt mai mici decât previziunile oficiale, iar indicele de scãdere a PIB-ului ar putea fi de 8%, fatã de 4%, cât s-a prognozat în primãvarã. În noua conjuncturã economicã, Fondul Monetar International (FMI) ar fi de acord cu un deficit bugetar mai mare decât cel stabilit în acordul initial, cu conditia ca Guvernul sã creascã veniturile si sã taie din cheltuieli. Radiografia finantistilor internationali a pus pe jar autoritãtile române, care au în fatã douã optiuni capitale. Ori trec urget la restructurãri în aparatul public si recalibreazã cheltuielile, ori riscã ca, pe termen scurt, sã nu mai poatã efectua plãtile la salarii, pensii si alte drepturi. Indiferent de influentele negative, întrun an cu o încãrcãturã electoralã imensã, “fitilul” concedierilor a fost aprins. Pentru început, agentiile din subordinea ministerelor vor cunoaste “ghilotina” reducerilor cu 20%, în vederea salvãrii vistieriei publice. Ulterior, se au în vedere consiliile judetene, primãriile, prefecturile, birourile parlamentarilor si alte servicii unde, în acceptiunea autoritãtilor, grila de personal a crescut necontrolat. Într-un cuvânt, se va tãia în carne vie.

Sindicatele stau în asteptare

Valicã Berescu, presedintele Sindicatului Functionarilor Publici “Sed Lex” Vaslui, spune cã, în acest moment, nu se stie exact care va fi amploarea reducerilor de personal cu 20%. “Vom vedea dacã restructurãrile vizeazã numai aparatul central sau se vor face si în plan local. În functie de mãsurile care vor fi adoptate, noi vom lua o pozitie si, dacã va fi cazul, vom iesi în stradã. Repet, pentru moment, nu dorim sã producem panicã si asteptãm sã vedem unde se vor face reducerile”, a precizat Valicã Berescu. La un simplu calcul, dacã se va aplica reducerea cu 20% a angajatilor de la stat, la nivelul judetului Vaslui, peste 6.000 de angajati ar trebui dati afarã din administratie. Dacã ajustãrile de personal vor viza numai aparatul central, inclusiv agentiile din subordinea ministerelor, numãrul salariatiilor disponibilizati va fi cu mult mai mic. De altfel, dezechilibrul dintre numãrul de angajati din sectorul bugetar si al celui din mediul privat este imens. Din cei 59.111 salariati din judetul Vaslui, în privat mai lucreazã circa 25.000 de persoane.

“Premianti” la numãrul de ministere

Situatia executiei bugetare la jumãtatea anului curent comportã mãsuri de exceptie. Comparativ cu primele sase luni din 2008, cheltuilile de personal au crescut cu 5,6%, în paralel cu reducerea fondurilor alocale investit iilor. Pe lângã lipsa acutã de lucrãri, agentii economici sunt depãsiti de obligatiile fiscale cãtre stat, iar taxele si impozitele de tot felul au scos de pe piatã foarte multe societãti. Bãncile nu acordã împrumuturi avantajoase sectorului privat, autoritãtile publice nu au achitat integral facturile cãtre firmele care au executat lucrãri, iar blocajul financiar tinde sã se generalizeze. În tot acest timp, România este unul dintre statele Uniunii Europene cu cele mai multe ministere, iar cohorte de consilieri plãtiti gras lustruiesc birourile demnitarilor. În mare parte, salariile “nesimtite” au rãmas neatinse si motive pentru un spectacol sau vreo sezãtoare se pot gãsi în orice moment. Într-un asemenea “halou” de interese, nu este exclus ca în morisca disponibilizãrilor sã intre functionarii simpli, care, de regulã, îsi fac treaba în institutiile de care apartin.