Seceris pagubos

În aceastã varã, fermierii vasluieni „au secerat“ mai mult pierderi si neputintã. În loc de profit si planuri de afaceri pentru viitor, agricultorii se luptã cu comisiile de evaluare si cu o legislatia stufoasã. Seceta a calamitat din plin parcelele din tot judetul, pagubele înregistrate la cerealele pãioase fiind uriase. La ultima estimare, 65.466 hectare de culturi agricole erau afectate de secetã, valoarea estimatã a pierderilor fiind de peste 53,8 milioane de lei. Lipsa precipitatiilor a lovit extrem de puternic cultura de grâu, recolta realizatã fiind cu 53% mai micã, comparativ cu anul trecut. În cifre, pierderile fatã de 2008 se ridicã la nu mai putin de 106.720 de tone. Silozurile sunt mai mult goale, banii pentru reluarea ciclului agricol lipsesc, iar sperantele pentru evitarea falimentului sunt despãgubirile. Seceta severã din ultimele luni a dijmuit grav productia de cereale pãioase. Dacã în 2008, fermierii se lãudau cu recolte record, în aceastã varã, secerisul a adus mai multã tristete. Pierderile provocate de lipsa apei din sol sunt imense, iar sansele de recuperare a banilor sunt foarte mici. Potrivit ultimei informãri cu privire la situatia culturilor afectate de seceta excesivã, nu mai putin de 43.023 hectare de grâu înregistrau pierderi de peste 50%, iar pe 2.287 hectare, gradul de dãunare este sub 50%. În total, la nivelul întregului judet au fost calamitate de secetã 65.466 hectare de culturi de toamnã, dar si cele semãnate în primã- varã. La o ultimã estimare a specialistilor agricoli, pagubele contabilizate de fermierii vasluieni se ridicau la suma de 53,8 milioane de lei. În fata prãpãdului, nu au scãpat nici mãcar suprafetele pe care s-au efectuat lucrãrile conform cerintelor tehnologice (pregã- tirea solului, seminte certificate, erbicidat etc). Practic, la încheierea campaniei de recoltare la grâu, secarã si triticale, care s-a finalizat la 31 iulie, productia realizatã s-a înjumãtãtit comparativ cu anul precedent. La cele 65.162 hectare semã nate cu grâu, productia medie realizatã a fost de 1.880 kilograme/hectar, fatã de 4.130 kilograme/hectar în 2008. Mai exact, lucrãtori din agricultura vasluianã au constatat un minus de 2.250 de kilograme pe fiecare hectar semãnat. Cum era de asteptat, la o astfel de diminuare a recoltei, hambarele au rãmas aproape goale. De la o productia totalã obtinutã în 2008 de 229.209 tone, în aceastã varã, s-au strâns de pe câmpuri numai 122.489 de tone. Cu alte cuvinete, în numai douã luni în care nu a cãzut nici un stop de ploaie, agricultura vasluianã a decontat 106.720 tone de grâu. Dacã luãm în considerare si faptul cã, fatã de anul trecut, au fost înfiintate în plus 9.660 hectare cu grâu, esecul sectorului agricol este dramatic.

Cum ne-a lovit prãpãdul

În judetul Vaslui, în toamna anului 2008 au fost semãnate 89.999 hectare culturi de toamnã, din care 65.345 hectare cu grâu. Evolutia stãrii de vegetatie a culturilor a fost bunã atât în perioada de toamnã, cât si în cea de iarnã. Pânã în luna martie, regimul de precipitatii s-a încadrat în limitele normale, însã începând cu luna aprilie, situatia a început sã se agraveze treptat. Practic, în lunile aprilie si mai sau înregistrat cantitãti de precipitat ii foarte mici, respectiv de 18,8 litri/metrul pãtrat (l/mp), fatã de media multianualã de 94,7 l/mp. Cea mai afectatã de secetã este zona de sud a judetului, unde cantitãt ile de precipitatii înregistrate în cele douã luni au foarte mici, cu perioade fãrã precipitatii de pânã la 22 de zile. Cu situatia cea mai gravã sau confruntat culturile de toamnã, întrucât fenomenul de secetã s-a instalat în momentul când plantele aveau cel mai mare consum de apã. Pe lãngã seceta din sol, fenomenul s-a accentuat si din cauza secetei atmosferice, a temperaturilor foarte ridicate, care au determinat ofilirea plantelor. Nici culturile de primãvarã nu au scãpat în totalitate de efectele secetei, în special în sudul judetului, unde rezerva de umiditate din sol a variat între plafonul minim de apã si coeficientul de ofilire.

2008, o frumoasã amintire

Poductia de cereale pãioase realizatã în 2008, la nivelul judetului Vaslui, a fost una din cele mai mari de dupã Revolutie. Ca niciodatã, lucrãtorii din agriculturã au beneficiat la timp de precipitatii suficiente si temperaturi constante, care au favorizat executarea în conditii bune a lucrãrilor de sezon. Încã din toamna anului 2007, umiditatea din sol a permis pregãtirea corespunzã toare a patului germinativ si efectuarea însãmântãrilor în perioada optimã. Folosirea sãmântei certificate, solicitatã fermierilor la acordarea subvent iei pentru înfiintarea culturilor, a avut, de asemenea, un rol hotãrâtor. Culturile au rãsãrit uniform, cu o densitate a plantelor care a permis obtinerea unui randament maxim. „În acest an, productia pe care o preconizãm la cereale pãioase este foarte bunã. Spre exemplu, pe 70% din suprafata semãnatã cu grâu, se va realiza o productie cuprinsã între 4.800 – 5.500 kilograme/hectar“, spuneau la vremea respectivã reprezentant ii Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Vaslui. La fel de remarcabile au fost si productiile la celelalte culturi de pãioase: orz, orzoaicã de toamnã, orzoaica de primã varã etc.