Oferta locurilor de munc de la nivelul judetului Vaslui a intrat n colaps. n prezent, peste 70.000 de persoane se bat cu disperare pe numai 195 de slujbe. O realitatea dramatic a momentului, care, din nefericire, se va accentua pe termen mediu si lung. Pe lng disponibilizrile care vor continua n diferite sectoare de activitate (confectii, comert, agricultur), sistemul public va cunoaste ajustri de personal masive. Peste 300.000 de functionari din ntreaga tar, din care circa 6.000 de bugetari de la nivel local si vor pierde locurile de munc. n total, aproximativ 10.000 de angajati de la stat si particulari vor ngrosa rndurile somerilor. n paralel, sectorul privat, care ar fi trebuit s atrag o parte din forta de munc concediat, este n pragul falimentului. Dup zece luni de recesiune sever si lipsa unor politici coerente anticriz, mediul de afaceri este incapabil s reactioneze.
Pentru angajatii din sistemul bugetar stirile proaste nu se mai opresc. Potrivit unor informatii oficiale, n urmtorii ani, aparatul bugetrar din ntreaga tar ar putea fi redus cu peste 300.000 de persoane. n ultimele zile, chiar si liderii marilor confederatii sindicale de la nivel national s-au resemnat si asteapt cu groaz marea restructurare. Pn la intrarea n morisca disponibilizrilor, bugetarii vor trebui s rmn acas 10 zile n concediu fr plat, pentru a reduce presiunea pe bugetul general privind cheltuielile salarile. De altfel, economia care se va nregistra la visteria statului cu ocazia acestei „mini-vacante” a fost prins deja n proiectul de rectificare bugetar. Dac disponibilizrile sunt inevitabile, reangajarea persoanelor rmase fr slujbe este aproape imposibil. Din nefericire, n perioada n care din sistemul public nu s-a plecat n somaj, din contr, s-au fcut angajri, sectorul privat a fost practic decimat. La nivelul judetului Vaslui, circa 20% din firmele care anul trecut raportau profit au iesit de pe piat. Cauzele pentru care societtile comerciale sucomb ntrun ritm ametitor sunt extrem de elocvente: neplata datoriilor statului ctre firmele particulare, introducerea impozitului forfetar si activitatea bncilor, prin restngerea sever a creditrii ctre agentii economici. Nu numai c la privat nu se vor putea opera angajri, ns din diferite domenii de activitate – confectii, agricultur, comert, alti salariati vor pleca acas. Cum pn la sfrsitul anului estimrile arat c aproximativ 3.500 de firme si vor nceta activitatea, cel putin 4.000 de persoane vor ngrosa rndurile somerilor.
Locuri de munc tot mai putine
Situatia grav n care se afl mediul de afaceri local se reflect si n oferta de locuri de munc, pe care firmele o scot pe piat. Dac n luna august a anului trecut, vasluienii aveau la dispozitie 485 locuri de munc, n acest an, n perioada 19 – 25 august, oferta s-a redus la 195 slujbe. Pe aceste locuri libere, se bat cei peste 18.000 de someri nregistrat i oficial, precum si cel putin alti 50.000 de vasluieni, care se gsesc n cutarea unui servici. Mai mult, ncepnd cu luna octombrie, sectorul constructiilor si va restrnge treptat activitatea, lucru care va conduce la o diminuarea si mai accentuat a ofertei de pe piata muncii. Iar perspectivele apropiate nu sunt deloc ncurajoatoare. Majorarea cu 20% a taxelor pe cldiri, terenuri si masini vor afecta si mai mult att firmele ct si persoanele fizice. n opinia patronatului, prin politicile fiscale aflate n vigoare, societtile comerciale nu sunt ncurajate s fac noi angajri. n contextul economic actual, nu este posibil ca la 100 de lei pltiti pentru un salariat, 50 de lei s fie virati ctre stat ca taxe si impozite. Pentru a evita derapajul ntr-o criz social fr precedent, patronatul cere aplicarea de urgent a unor msuri active de redresare a economiei: dobnzi sczute, impozite mici si comenzi prin investitii publice.
exista o piata a muncii??