Foamea dupa FMI

Vom avea o toamnã si o iarnã dramatice. Concluziile expertilor FMI privind evolutia economiei românesti nu lasã loc de interpretãri. Descresterea economicã va fi dublã fatã de cea estimatã anterior, ajungând pânã la 8,5%. Deficitul bugetar pe 2009 va creste ametitor, pânã la 7,3%. Cu alte cuvinte, vom trãi pe credit, iar „luminita de la capãtul tunelului“ nu se mai vede… Pentru vasluieni, noile prognoze si „joaca“ Guvernului cu procentele tin de viatã si de moarte. Rata somajului va creste spectaculos, într-o primã etapã, cel putin 4.000 de persoane urmând sã îsi piardã locurile de muncã. Recesiunea va scoate de pe piatã aproximativ 3.000 de firme, iar cursul leu – euro va urma trendul negativ al economiei. Fiscul nu va mai avea ce si de la cine sã colecteze, iar plata salariilor pentru bugetari se va transforma într-o “ruletã ruseascã”. Restantele la credite vor creste galopant, în timp ce consumul se va reduce fãrã precedent. Prãbusire economicã între minus 8-8,5% si un deficit bugetar de 7,3% în 2009, aceasta este “stampila” pusã de Fondul Monetar International pe România, dupã aproape zece luni de crizã severã. În termeni reali, noua evaluare macroeconomicã echivaleazã cu alti noi 400.000 de someri, la nivel national, precum si cu neplata salariilor în sectorul bugatar pe cel putin douã luni. Cât priveste sectorul privat, care reprezintã “sângele” din sistemul economic al tãrii, între 120.000 si 150.000 de firme vor dispãrea de pe piatã. Suprapusã pe realitãtile judetului Vaslui, fotografia momentului prefigureazã o toamnã si o iarnã dramatice. Reprezentantii patronatului local sustin cã sunt toate premisele ca recesiunea sã fie si mai profundã, de douã cifre, putând sã atingã chiar un minus 10,5%. Ca o consecintã imediatã a diminuãrii accelerate a fluxurilor economice, si moneda nationalã va urma acest trend negativ, fiind posibil ca, spre sfârsitul anului, un euro sã coste 5 lei. Cu asemenea predictii, este usor de intuit care vor fi urmãrile în viata de zi cu zi a populatiei. Somajul, care si asa are o ratã foarte ridicatã, se va accentua de la o lunã la alta. Oamenii de afaceri vasluieni apreciazã cã între 3.000 si 4.000 de persoane vor rãmâne pe termen mediu fãrã locuri de muncã. În ciuda declaratiilor oficiale, întro primã etapã, grosul disponibilizã- rilor va fi tot de la privati, bugetarii fiind pãstrati în “rezervã”, pentru lunile de dupã alegerile prezidentiale, ultima “barierã” care îi mai tine pe politicieni în frâu. Cât priveste mediul de afaceri, la finele acestui an este posibil ca între 2.000 si 3.000 de microîntreprinderi sã îsi sisteze activitatea. Conducerea Ministerului de Finante s-a bucurat în momentul în care s-au strâns la buget mai multi bani din impozitul minim, însã nu a luat în calcul cã multi contribuabili vor falimenta.

Privatii nu mai cred în promisiuni

“Din pãcate, previziunile pe care le-am fãcut la întâlnirea organizatã de Primãria Vaslui se adeveresc. Cu cât se va strânge surubul, cu atât banii colectati la bugetul statului vor fi mai putini”, spune Ionel Constantin, pre- sedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui. Dar greutãtile pentru vasluieni vor fi si mai mari începând cu luna noiembrie, când în sectorul constructiilor activitatea se va restrânge la minim. Unul din principalele motoare ale economiei locale, constructiile, pot atrage dupã sine alte investitii, precum si dezvoltarea afacerilor pe orizontalã (ciment, cherestea, mobilã etc). Cât priveste anularea impozitului pe profitul reinvestit, începând cu 1 octombrie, patronii cred cã este o mãsurã cu caracter electoral. “Este ca o ploaie cu lapte dulce peste o culturã agricolã care s-a uscat”, explicã un om de afaceri. Si, cum dupã relansarea economiei occidentale vor mai trece minim doi ani pânã ce semnale pozitive vor ajunge în tara nostrã, lunile care vin sunt capitale. “Oamenii de afaceri trebuie sã reziste, sã se dea peste cap si sã-si mentinã afacerile, pentru cã, peste circa un an, situatia se va mai redresa”, a conchis Constantin.