Saracia loveste cu parul

Odatã cu criza economicã, anul 2009 a adus în satele vasluiene un val de violente fãrã precedent. Infractiunile de tot felul provocate de abuzuri în cuplu, delincventa juvenilã, exploatarea prin muncã, hãrtuire etc, fac praf linistea comunitãtilor locale. Practic, viata multor familii se petrece dintr-un scandal în altul, iar sãrãcia cruntã aruncã în aer statisticile infractiunilor domestice. Tabloul disperãrii, dintr-o lume scãpatã parcã de sub control, este zugrãvit „ideal“ în cazul primelor 10 localitãti rurale, cu cea mai mare ratã a violentelor. Dacã în semestrul I din 2008, cele zece comune cumulau 146 de infractiuni, în primele sase luni din acest an s-au înregistrat nu mai putin 300 de abuzuri. Sotii se agreseazã între ei, copii renuntã la scoalã si se specializeazã în furturi, în timp ce familiile dezorganizate devin „pepiniere“ de exploatare prin muncã a minorilor. Violentele în familie, delincvent a juvenilã, exploatarea prin muncã etc, macinã comunitãt ile vasluiene. Primele sase luni ale acestui an se caracterizeazã printr-un adevãrat soc infractional, numãrul nelegiuirilor cunoscând o crestere fãrã precedent. La nivelul primelor 10 comune, unde s-au înregistrat cele mai frecvente abuzuri, degradarea mediului social este de-a dreptul dramaticã. Sotii se agreseazã fizic între ei, iar hãrtuirea, de orice tip, a devenit un fenomen la ordinea zilei. La rândul lor, lãsati nesupravegheati si lipsiti de o educatie elementarã, tot mai multi copii calcã fãrã rezerve pe urmele pãrintilor. Multi tineri nu mai dau doi bani pe binefacerile scolii, iar minciunile si furturile devind o „mãiestrie“ de la vârste fragede. Pe de altã parte, mirajul strãinãtãtii si emanciparea materialã dintr-o lume lipsitã de orice sansã au umplut si ultimul cãtun de familii dezorganizate. În foarte multe cazuri, unul din membrii familiei care a ajuns sã lucreze afarã scapã la bani si uitã în scurt timp ce a lãsat în urmã. Nu în ultimul rând, exploatarea prin muncã a minorilor s-a transformat într-o temã de vacantã, iar situat ia socialã tot mai precarã pune gaz pe foc. Cu alte cuvinte, sãrãcia cruntã dublatã de lipsa unor mijloace minime de subzistentã au transformat viata din satele vasluiene întrun veritabil horror. Nimeni nu se mai întelege cu nimeni, iar scandalurile si abuzurile de tot felul au scãpat de sub control.

În sase luni, 300 de infractiuni

În primul semestru din 2009, primele 10 comune care se aflã în topul abuzurilor domestice au contabilizat în total 300 de infractiuni. Comparativ cu perioada similarã din anul trecut, când au fost înregistrate 146 de infractiuni, se constatã o crestere a cazurilor de violentã cu peste 50%. Spre exemplu, în comuna Iana, de la opt infractiuni înregistrate în primul semestru din 2008, s-a ajuns ca organele abilitate sã contabilizeze 36 de cazuri. În comuna Zorleni, de la 43 de infractiuni în anul trecut, în primele sase luni din 2009 au avut loc 67 de incidente. Hãr- tuirea, exploatarea prin muncã sau violentele în cuplu au pus stãpânire si pe comuna Banca, unde în 2009 au fost depistate 30 de infractiuni, fatã de numai 16 în anul trecut. Potrivit datelor oferite de Comisia Judeteanã pentru Egalitate de Sanse între Femei si Bãrbati (COJES) Vaslui, de pe lista localitãtilor din mediul rural unde se înregistreazã frecvent infractiuni domestice mai fac parte comuna Ciocani – 32 infractiuni 2009, fatã de 15 infractiuni în 2008; Grivita – 26 infractiuni în 2009, comparativ cu 16 în 2008; Bãcani – 24 infractiuni în 2009, fatã de 14 în 2008; Duda Epureni – 23 infractiuni în 2009, fatã de 11 în 2008; Vetrisoaia – 21 infractiuni în 2009, fatã de 9 în 2008; Tutova – 21 infractiuni în 2009, fatã de 5 în 2008 si Dragomires ti – 20 de infractiuni în semestrul I 2009, fatã de 9 în semestrul I 2008.

„Piramida“ sãrãciei

Iulian Nistor, presedintele COJES Vaslui, a spus cã infractiunile de violenta domesticã au la bazã fragmentarea societãt ii românesti. „Piramida“ disperã rii aratã astfel: la vârf o pãturã subtire de familii potente financiar, iar la mijloc sunt persoanele care dispun de resurse pentru asigurarea unui trai decent. Segmentul de bazã, care reprezintã grosul populatiei, este format în primul rând din tinerii debutant i, care nu îsi mai gãsesc un loc de muncã. Pe locul secund se aflã bãtrânii, a cãror pensii sunt foarte mici în raport cu necesitãtile cotidiene. „Foarte multe familii active s-au mutat la sate, odatã cu restructurarea unitãtilor economice. Cum singura sursã de venit este agricultura, multi copii abandoneazã scoala pentru a munci la pã- mânt. Cum efectele crizei economice vor fi si mai puternice, dezastrul care se petrece la sate se va amplifica“, a spus Iulian Nistor.