Groparul afacerilor

Impozitul forfetar a �mplinit �frumoasa� v�rst� de dou� luni. �Genial� si �n �total acord� cu principiile economice anticriz�, impozitul minim a reusit s� pun� la p�m�nt IMMurile vasluiene. Peste 600 de micro�ntreprinderi au fost suspendate, dizolvate si radiate din Registrul Comertului. Pe l�ng� ruinarea a sute de �ntreprinz�tori locali, taxarea minim� a b�tut un nou record: �voluntariatul�. S�tui de controale, verific�ri si paraverific�ri, administratorii firmelor renunt� de bun� voie la propriile afaceri. �n total, �n primele sase luni ale anului 2009, nu mai putin de 964 de firme au spus �adio!� bugetelor locale si centrale. Mai mult, reprezentantii patronatului vasluian sunt si mai categorici: p�n� la sf�rsitul anului, peste 2.000 de firme vor iesi de pe piat�. Impozitul forfetar continu� s� fac� ravagii �n mediul de afaceri local. �n numai dou� luni de la instituirea tax�rii minime, nu mai putin de 562 de administratori au solicitat voluntar suspendarea firmelor. Conform datelor oferite de c�tre Oficiul Registrului Comertului, de pe l�ng� Tribunalul Vaslui, �n perioada 1 – 23 iunie, au fost �nregistrate 134 de cereri de suspendare. Pentru comparatie, �n perioada similar� a anului trecut, a fost formulat� o singur� cerere de suspendare! Pe l�ng� societ�tile care �si suspend� activitatea, economia local� se confrunt� si cu un val de cereri de radieri si dizolv�ri f�r� precedent. Numai �n luna iunie, 24 de societ�ti au fost radiate din Registrul Comer- tului si cinci patroni si-au dizolvat definitiv afacerea. Grav este c� agentii economici care aveau �n �portofoliu� fentarea Fiscului si care ar fi trebuit s� fie tintele impozitului forfetar, continu� s� fac� evaziune fiscal�. �n schimb, operatorii onesti, care nu dezvoltau afaceri considerabile, dar acopereau c�teva locuri de munc�, sunt obligati s� ias� de pe piat�. De altfel, reculul dramatic al mediului de afaceri local coincide cu primele sase luni ale anului curent. Pe l�ng� consecintele grave ale crizei financiare asupra economiei locale, programele anticriz� succesive au contribuit hot�- r�tor la dezagregarea a numeroase micro�ntreprinderi. Conform datelor furnizate de Registrul Comertului, �n prima jum�tate a anului au dip�rut de pe piat� 964 de firme, prin suspend�ri, radieri sau dizolv�ri.

Un �mic� program de guvernare

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, cere ca membrii Executivului s� vin� �n teritoriu, pentru a lua pulsul realit�tilor economice. Spre exemplu, sectorul construc- tiilor este �ntr-o contractie sever�. Comparativ cu anul trecut, ritmul constructiilor este mai mic de cel putin zece ori. Ionel Constantin a f�cut referire si la importanta extraordinar� a domeniului agricol, care, pe timp de criz�, poate s� scoat� tara la liman. �Agricultura din tara noastr� este �n urma celei din statele europene cu aproximativ 50 de ani. Sistemul de irigatii a fost anulat si ar trebui refacerea instalatiilor pe cel putin 2,5 milioane de hectare, tin�nd cont de potentialul hidrologic national. Tocmai de aceea, fermierii trebuie s� primeas� subventii efective pentru sustinerea productiei�, a explicat Constantin. Un alt domeniu �n care Guvernul poate s� de-a lovitura prin investitii masive este cel al constructiilor, unde creditele acordate de b�nci dezvoltatorilor trebuie s� fie obligatoriu de o cifr�. �Autorit�tile judetului sunt purt�torii nostri de cuv�nt. Prin sustinerea unor sectoare importante ale economiei, se poate c�stiga r�zboiul cu criza�, a conchis Constantin.

Vasluiul, victim� colateral�

Pentru economia judetului Vaslui, introducerea impozitului minim obligatoriu a reprezentat ultima �inovatie� �n materie fiscal�. Multe �ntreprinderi lucreaz� pe minus si au cifra de afaceri �n sc�dere din cauza lipsei comenzilor, restr�ngerii pietei si disparitiei lichidit�tilor. Din punctul de vedere al valorii PIB-ului si al capitalului social rulat, Vasluiul nu se poate compara cu alte regiuni din tar�, mult mai potente economic. Firmele vasluiene nu au ce s� ascund�, pentru c� nici nu poate fi vorba de profit, ci mai mult de o lupt� continu� pentru a supravietui pe piat�. Hotelurile sunt goale, marile magazine s-au transformat �n standuri de prezentare a produselor, chioscurile de cartier v�nd de c�teva sute de lei pe zi, iar pe unele rute, transportatorii circul� cu microbuzele goale.