ABUREALA!

�n plin� criz� de idei si de viziune, Guvernul si-a propus s�-si fac� imagine pe spatele sectorului privat. Ordonanta prin care se am�n� plata datoriilor restante cu sase luni, pentru firmele afectate de criz�, nu este dec�t o bomb� cu efect �nt�rziat. Constituirea unor garantii bancare pentru sumele am�nate de la plat� si achitarea obligatiilor financiare curente sunt, de fapt, un cadou „otr�vit” f�cut patronilor. Dac� lu�m �n considerare c� pe perioada „amnistiei” fiscale penalit�tile se rostogolesc, pe frunte lui Mos Cr�ciun va scrie cu litere mari un singur cuv�nt: FALIMENT! Patronatul vasluian sustine c� am�narea de la plat� este o m�sur� disperat�, care nu rezolv� �n nici un fel problema societ�tilor. Dup� sase luni de criz� sever�, bilanturile contabile sunt pe zero, iar firmele sunt nevoite s� pl�teasc� impozit pe pierdere. Dup� mai multe planuri anticriz� si o inflatie de m�suri „salvatoare”, care nu salveaz� nimic, autorit�tile au decis, �n sf�rsit, s� sprijine mediul de afaceri. Firmele care au datorii la stat pot cere la Fisc s� fie am�nate timp de jum�tate de an de la plata obligatiilor restante. Operatorii economici debitori ar putea �ntocmi cererile de „amnistie” �ncep�nd cu data de 15 iulie, c�nd se preconizeaz� c� vor fi publicate normele metodologice. Pentru a putea intra �n grupul „select” pe care Guvernul doreste s� �l protejeze de efectele crizei economico-financiare, societ�tile trebuie s� �ndeplineasc� mai multe conditii. Cea mai important� cerint� este ca firmele solicitante s� nu fi avut restante �nainte de data de 30 septembrie 2008. De asemenea, operatorii economici trebuie s� fi avut un comportament ireprosabil �n relatia cu statul, adic� s� fi depus la timp declaratiile fiscale si s� nu se g�seasc� �n situatia de insolvent� lichidare sau faliment. Nu �n ultimul r�nd, din momentul formul�rii cererii de am�nare, societ�tile sunt obligate s� onoreze obligatiile financiare curente c�tre bugetul consolidat al statului. Dac� au actele contabile „curate”, firmele vor �nfiinta garantii �n termen de 15 zile de la data comunic�rii deciziei de am�nare la plat�. Garantiile pot fi sub form� de scrisori de garantie bancar�, sau bunuri libere de orice sarcini. Gajurile au rolul de a acoperi suma am�nat� de la plat�, precum si major�rile de �nt�rziere care se rostogolesc pe perioada am�n�rii.

Entuziasm „de promenad�”

Dac� oficialii de la Bucuresti sunt cuprinsi de entuziasm, patronatul priveste cu rezerve �ndrept�tile m�sura am�n�rii de la plat�. Primii care s-au declarat �n total dezacord cu o astfel de facilitate sunt firmele care au fost corecte si au achitat obligatiile fiscale ce le-au revenit. „R�u platnicii profit�, iar noi, cei care am fost corecti, nu primim nici un avantaj”, este pozitia celor nemultumit i. Pe de alt� parte, rostogolirea datoriilor contabilizate �n acest moment, precum si a penalit�tilor aferente pot reprezenta o bomb� cu efect �nt�rziat. Cum prognozele economice sunt tot mai pesimiste, redresarea societ�tilor lovite de criz� si rambursarea tuturor creantelor bugetare sunt obiective greu de atins. �n aceste conditii, este posibil ca, �n loc de un sf�rsit de an linistit, firmele s� se trezeasc� la us� cu un „Mos Cr�ciun”, care s� le execute garantiile constituite. Dac� lu�m �n considerare si faptul c� insolventa poate fi solicitat� de alti creditori (b�nci, companii private etc.), ajutorul generos pe care statul �l ofer� patronimor este unul otr�vit. Mai mult, exist� riscul ca multi contribuabili s� invoce dificult�ti legate de criz� si s� nu mai verse la bugetul consolidat al statului nici un leu.

�n loc de actiune, imagine!

Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus c�, �n acest moment, mediul de afaceri privat traverseaz� o perioad� extrem de grea, num�rul falimentelor fiinf �n crestere. Bilanturile contabile �ncheiate la sase luni sunt pe minus, iar sociat�tile sunt obligate s� pl�teasc� impozit pe aceste pierderi. „Aceast� facilitate de am�nare la plat�, cu conditia efectu�rii pl�tilor curente, este o m�sur� luat� �n disperare, care nu rezolv� problema societ�tilor. Statul trebuie s� degajeze urgent investitii masive, prin care s� ofere de lucru la mediul privat si s� pl�teasc� datoriile c�tre firme”, a spus Copacinschi. �n concluzie, statul face un pas �n spate si nu mai este principalul initiator al actiunilor prin care se solicit� insolventa firmelor, astept�nd ca alti actori de pe piat� s� bat� la usa Tribunalului.