Potop de credite restante

Populatia si agentii economici din judetul Vaslui sunt sufocati de restantele la creditele bancare. Angajate în lei sau în valutã (euro, dolari americani, franci elvetieni), rambursarea împrumuturilor s-a transformat într-o operatiune aproape imposibilã. “Epoca de aur” a creditelor cu buletinul se rãzbunã crunt pe portofelele cetãtenilor. Criza economicã, somajul în crestere, cãderea fluxurilor si tranzactiilor comerciale, precum si potenta economicã slabã a judetului au transformat mii de clienti în rãu platnici. În mai putin de un an, de la un comportament financiar rezonabil, negrevat decât în micã parte de restante la platã, populatia si oamenii de afaceri s-au îngropat în datorii. În primele patru luni ale anului în curs, valoarea restantelor la creditele în lei totalizeazã peste 13 milioane de lei. Fatã de aprilie 2008, spectrul datoriilor este si mai negru: circa 17 milioane de lei neachitati conform contractelor. Durere mare si pe segmentul creditelor în valutã: de la debite de 3,4 milioane de lei, în ianuarie 2009, în aprilie, restantele s-au ridicat la 5,8 milioane de lei. Numãrul vasluienilor care au restante la creditele bancare contractate creste de la o lunã la alta. Atât clientii individuali, cât si societãtile din judet contabilizeazã restante de ordinul zecilor de milioane de lei. La o privire de ansamblu asupra comportamentului financiar în primele patru luni din acest an, se poate trage o singurã concluzie: datoriile cresc odatã cu accentuarea crizei economice. “Epoca de aur” a creditelor cu buletinul se rãzbunã, iar rambursarea ratelor s-a transformat într-un adevãrat cosmar. Dacã la începutul anului 2009, persoanele fizice si operatorii economici totalizau datorii la institutiile financiare de aproape 24,4 milioane de lei, în luna aprilie, totalul restantelor ajunsese la circa 38 milioane de lei. Fatã de perioada similarã din 2008, volumul debitelor restante la creditele în lei este si mai mare. Potrivit datelor Bãncii Nationale a României (BNR), în aprilie 2008, vasluienii aveau datorii la creditele contractate de aproximativ 21,3 milioane de lei. Mai exact, într-un singur an, populatia si oamenii de afaceri au reusit sã acumuleze restante de peste 17 milioane de lei la creditele în lei. Dacã pe segmentul împrumuturilor în moneda nationalã rambursarea ratelor devine o operatiune aproape imposibilã, nici la capitolul “valute” situatia nu se prezintã mai bine. Contractate în special pentru cumpãrarea unei case, dar si pentru consum, creditele în euro, dolari americani sau franci elvetieni au devenit o povarã, cu atât mai mare cu cât leul s-a devalorizat puternic. Pe o piatã financiarã extrem de volatilã, clientii s-au vãzut bombardati cu scrisori din partea bãncilor, prin care erau informati asupra cresterii costurilor la creditele aflate în executie. Astfel, cu rate tot mai greu de acoperit, creditele restante în valutã au crescut de la 3,4 milioane de lei, în ianuarie 2009, la 5,8 milioane de lei, în luna aprilie. Spre comparatie, în aprilie 2008, datoriile la împrumuturile în valutã reprezentau doar 1,1 milioane de lei din totalul creditelor active.

Economia moare, restantele cresc

Explicatiile pentru care persoanele fizice si agentii economici returneazã tot mai greu banii împrumutati de la bãnci sunt multiple. În primul rând, rãu platnicii se grupeazã masiv pe sectorul creditelor în lei sau valutã oferite fãrã nici un fel de garantii. De regulã, respectivele împrumuturi au valori mici si au fost folosite pentru nevoi personale: achizitionarea de electronice, mobilã, alte produse. Fãrã nici un fel de constângere din partea creditorilor, tot mai multe persoane “uitã” sã-si respecte obliga- tiile asumate prin contract. “În situa- tia în care o persoanã nu depune nici o garantie, este tentatã sã întârzie plãtile la credite. În conditiile în care îsi pune casa drept garantie, nu îsi permite sã se joace”, ne-a declarat directorul unei bãnci comerciale din Vaslui. Pe de altã parte, deprecierea economiei, restrângerea activitãtilor de productie, rata somajului în crestere acceleratã au adus clientii în imposibilitate de platã. Reprezentantii patronatului vasluian sustin cã, pe lângã criza economicã si mãsurile fiscale neadecvate, agravarea situatiei mai are si alte cauze. Bãncile nu mai finanteazã economia realã si, astfel, agentii economici au intrat într-un blocaj generalizat. “Din cauza lipsei banului lichid, firmele au fost nevoite sã-si restrângã activitatea si sã renunte la investitii, în paralel cu restrângerea investitiilor din surse guvernamentale”, explicã Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. Consecintele unui astfel de comportament nu s-au lãsat asteptate: veniturile salariatilor s-au redus, numãrul concedierilor a cunoscut o crestere spectaculoasã iar piata muncii s-a contractat sever. În acest fel, agentii economici nu mai sunt capabili sã restituie împrumuturile accesate, iar populatia nu mai reuseste sã achite ratele lunare. Cum impozitul forfetar, dar si executarea silitã a firmelor debitoare vor eroda puternic mediul de afaceri local, sunt toate perspectivele ca restantele la creditele de orice fel sã creascã necontrolat.