Pensiile noastre, platite cu banii lor

n materie de resurse financiare, judetul Vaslui depseste un nou prag psihologic. n luna mai, att bugetul pensiilor, ct si bugetul de stat au fost cu soldul pe minus n ceea ce priveste balanta dintre cheltuielile cu pensiile si ncasri. Practic, n acest moment, economia vasluian este foarte departe de a putea sustine financiar mcar plata celor 128.071 de pensionari. Dac la bugetul de stat, din care se achit pensiile de agricultor, pensiile sociale minime etc., deficitul este de aproape 1 milion de lei, n bugetul pensiilor, este dezastru. La pensiile de stat, n valoare de 42,5 milioane de lei (pltite n luna mai), corespund colectri de numai 21,8 milioane de lei. Cu alte cuvinte, suma de 20,5 milioane lei necesar pentru achitarea tuturor pensiilor reprezint solidaritatea vistieriei centrale. Astfel, autorittile culeg „roadele” msurilor anticriz: ncasri mai mici de la o lun la alta si o plaj a contributiilor tot mai ngust. Bugetul asigurrilor sociale de stat de la nivelul judetului Vaslui se confrunt cu un deficit de proportii. Cu cheltuieli duble n raport cu volumul ncasrilor realizate, plata pensiilor este salvat prin redistribuirea de fonduri de la bugetul central. n ciuda msurilor adoptate, precum majorarea CAS-ului si reducerea la 2% a viramentelor ctre fondurile de pensii private, revirimentul mult asteptat nu s-a produs. Deficitul bugetului de pensii se adnceste de la o lun la alta, iar autorittile au parte doar de estimrile pesimiste fcute de reprezentant ii patronatelor: diminuarea accelerat a colectrilor si restrngerea drastic a plajei contribuabililor, de la agenti economici pn la ultimul salariat. n acest ritm, sunt toate sansele ca nici rectificarea invocat de Ministerul Muncii, cu care s se acopere gaura din buget, securitatea pltii pensiilor s nu fie pus la adpost. Pn la momentul critic, guvernantii se mprumut zilnic, ntr-o mare veselie, bncile fiind extrem de interesate s „conlucreze” cu statul.

Bugetele pensiilor si de stat pe deficit

Potrivit datelor Casei Judetene de Pensii (CJP) Vaslui, n luna aprilie, au fost pltite din bugetul de asigurri sociale de stat pensii n valoare de 42.447.359 lei. n aceeasi lun, Directia General a Finantelor Publice Vaslui a ncasat la bugetul de asigurri sociale 23,24 milioane de lei. La un simplu calcul, ntre ncasrile din contributii si cheltuielile cu plata pensiilor rezult un deficit de peste 19 milioane de lei. n luna mai, balanta pe minus ntre colectare si plata pensiilor s-a adncit si mai mult. La o sum de 42.507.887 lei pensii achitate, ncasrile de la contributori au fost de numai 21.855.509 lei. Astfel, bugetul de pensii la nivelul judetului atinge un deficit de circa 20,5 milioane de lei, bani care trebuie injectati n Vaslui din restul trii. Nici bugetul de stat nu scap teafr din marasmul economic n care se afund economia vasluian. Dac din bugetul de asigurri sociale de stat sunt pltite pensiile de stat, din bugetul de stat sunt achitate pensiile de agricultor, pensiile sociale minime garantate, indemnizat ia de veteran de rzboi/vduv de rzboi etc. Conform acelorasi date, n luna mai, CJP Vaslui a pltit de la bugetul de stat pensii n valoare total de 19.158.669 lei. n paralel, Finantele au ncasat la bugetul de stat suma de 18.351.968 lei. Cu alte cuvinte, si la bugetul de stat se nregistreaz un deficit care se apropie de suma de un milion de lei. n acest fel, s-a ajuns la un record trist, n care dou bugete capitale pentru situatia economicofinanciar a judetului sunt pe minus.

Msuri de urgent

Pentru echilibrarea bugetului de pensii si diminuarea alocatiei suplimentare virate de la bugetul consolidat, n 2009, Guvernul a aplicat o serie de msuri. n primul rnd, a fost majorat contributia la asigurrile sociale att pentru angajator ct si pentru angajat. Sectorul privat a primit cu foarte mult reticient msura, apreciind c majorarea impozitului pe forta de munc va conduce la falimentarea operatorilor economici, care nu si vor mai putea achita obligatiile fiscale. Asa c, n loc de colectri suplimentare la bugetul de pensii, autorittile se vor trezi cu diminuarea ncasrilor si explozia fenomenului de munc la negru. A doua operatiune de salvare a bugetului a fost mentinerea alocrii de 2% din salariul brut ctre un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, cotizatia la pilonul II de pensii private trebuia s creasc de la 2% la 2,5%, ncepnd cu anul curent. n acest ritm de crestere cu 0,5% pentru fiecare an, n 2016 contributia urma s ajung la 6%. Pentru tinerii salariati, care au aderat facultativ sau obligatoriu la un fond de pensii privat, decizia nu face altceva dect s diminueze valoarea pensiei.

Solutia miraculoas!

La sugestia Comisiei Europene privind echilibrarea raportului dintre numrul pensionarilor si cel al cotizant ilor, Guvernul a identificat mai multe variante salvatoare. Cum era de asteptat, nu se intentioneaz lrgirea bazei de colectare prin crearea de noi locuri de munc, ci cresterea vrstei de pensionare. Astfel, din anul 2014, brbatii ar putea iesi la pensie la 65 de ani, si nu la 63,5 ani, care este vrsta legal de pensionare n prezent, iar femeile la 60 de ani, n loc de 58,5 ani. O alt msur, menit s reduc deficitul bugetului de pensii, este si mrirea stagiului minim de cotizare, de la 10 la 15 ani. Cresterea vrstei de pensionare intr n coliziune frontal cu realittile sociale din tara noastr. Romnia este tara cu cea mai scurt sperant de viat din Uniunea European. Astfel, speranta de viat a femeilor din tara noastr este de 75 de ani, iar la brbati numai 68,2 ani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.