Pamânturi moarte

Judetul Vaslui mosteneste un patrimoniu agrar deloc de invidiat, peste 70.000 hectare de terenuri degradate, pe care nu mai cresc nici mãcar bãlãrii. Pe lângã pierderile enorme provocate economiei, parcelele sterpe au un impact devastator asupra mediului. Solul arid se extinde cu fiecare an, procesul de desertificare ia amploare, iar în loc de precipitatii, Dumnezeu ne pedepseste, în fiecare an, cu secetã. Pentru readucerea la viatã a suprafetelor moarte, singurul “antibiotic” veritabil îl reprezintã împãduririle. Dar, ghinion! Prin rectificarea bugetarã din luna aprilie, fondurile destinate împãduririlor pe terenuri degradate au fost tãiate masiv. Rezultatul este reducerea cu peste 33% a programului de plantãri de copaci. La Vaslui, 112 hectare de terenuri improprii, pregãtite pentru împãduriri în 2009, asteaptã banii. De mentionat cã, în prezent, doar 13% din teritoriul judetului Vaslui mai este acoperit de pãduri. Cele peste 70.000 de hectare de terenuri degradate atârnã greu în economia judetului Vaslui. Grav este cã, în fiecare an, suprafata aridã creste, iar impactul direct asupra mediului înconjurãtor este dramatic. Nisipurile înghit suprafete arabile valoroase, microclimatul necesar precipitatiilor dispare, seceta si procesul de desertificare punând în pericol comunitãti locale întregi. Pentru atenuarea dezastrului, singura solutie este implementarea unui program masiv de împãduriri, care sã readucã verdele în “obrajii” ofiliti ai judetului. Din pãcate, deocamdatã, strategia de relansare a trupurilor de pãdure nu poate fi pusã în aplicare. Rectificarea bugetarã din luna aprilie, prin care Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale a pierdut 2 miliarde de lei, a tãiat elanul si celor mai optimisti ecologis ti. Rezultatul “amputãrii” financiare nu înseamnã nimic altceva decât reducerea cu circa 33% a suprafetelor programate pentru împãduriri în terenuri degradate. Astfel, suprafata de 2.600 hectare, cât era planificatã initial pentru împãduriri pe terenuri degradate, s-a redus la 1.750 hectare. La nivel national, existã un plan de actiune potrivit cãruia, pânã în anul 2035, urmeazã sã fie împã- durite 2 milioane hectare de pã- dure, cu o medie anualã de 70.000 hectare! În ritmul actual, strategia are sanse minime de realizare. Raportat la situatia din judetul Vaslui, tãierea fondurilor financiare destinate lucrãrilor de împãduriri echivaleazã cu o condamnare la de- sertificare. Directia Silvicã (DS) Vaslui are pentru 2009 un program de împãduriri pentru 112 hectare de terenuri improprii agriculturii, însã… se asteaptã banii de la bugetul central. Sivicultorii vasluieni asigurã din resurse proprii lucrãrile în santiere deschise, care se desfã- soarã pe perioade de pânã la sapte ani. Este vorba despre aproximativ 200 de hectare care sunt împãdurite complet si circa 240 hectare împãdurite prin regenerãri naturale. Si între anii 2000 si 2004, DS Vaslui a cumpãrat 500 de hectare de terenuri degradate, iar în 2005, alte 150 hectare în vederea împãduririi. Aceste suprafete au fost deja plantate si, în prezent, fac parte din fondul national forestier, aflat în proprietate publicã. Actiuni de acest fel au avut loc si în cursul anului 2007, sivlicultorii reusind sã achizitioneze alte 50 de hectare de terenuri, pe care vor fi plantati puieti de diferite soiuri. Dar, desi eforturile sunt lãudabile, suprafe- tele sunt extrem de mici, dacã ne raportãm la deficitul imens de pã- dure cu care se confruntã judetul Vaslui.

Pãduri pe doar 13% din teritoriul judetului

Procentual vorbind, mostenirea pe care judetul Vaslui o lasã generatiilor viitoare este extrem de micã. Dacã media pe tarã este de 26,3%, doar 13% din suprafata totalã a judetului nostru este acoperit de pãduri. Altfel spus, suntem codatii codasilor, din moment ce valorile nationale sunt cu mult sub media europeanã, care este de 34%. Mai mult, sunt state europene pentru care “dictatura” vegetatiei este acceptatã atât de autoritãti, cât si de populatie. Spre exemplu, Elvetia, tarã situatã în centrul continentului, are raportatã o suprafat a de pãdure de aproximativ 85% din teritoriul national. Sudul judetului Vaslui este cel mai expus la pericolul transformã rii într-un desert autentic. Zone precum Bârlad si Epureni sunt favorite sã fie acaparate de suprafet e aride, fãrã viatã. Ocolul Silvic Epureni mai administreazã în prezent doar 16.000 hectare de pãdure, în timp ce, la Ocolul Silvic Bârlad, vegetatia forestierã se întinde pe o suprafatã de numai 10.000 de hectare. Pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, în respectivele areale, pãdurea ar trebui sã reprezinte 35% din suprafat a totalã. Din pãcate, dupã retrocedã ri si jaful fãrã margini care a urmat, astãzi, pãdurile mai sunt în picioare pe o suprafatã de doar 7%.