N-au trait deloc bine, dar… ce bine mor!

Viata de pensionar s-a transformat ntr-un cosmar. n loc de liniste si prosperitate, vrstnicii au parte doar de neajunsuri si umilinte. Medicamentele de care au nevoie sunt compensate doar pe hrtie, tratamentele ncep tot cu etarna spag, iar, ncepnd de pe 1 septembrie, vor trebui s cotizeze si la coplata serviciilor medicale. Dincolo de btaia de joc din sntate, btrnii nc au „la inim” vagoanele cu promisiuni ale politicienilor: mrirea pensiei la 45% din salariu mediu brut, majorarea punctului de pensie pentru grupele grele de munc, subventiile si facilittile de tot felul etc.. Vrnd-nevrnd, bunicii au fost transformati si n cresa oficial a nepotilor cu printi plecati n strintate. De atta „bine” si „respect” pentru vrsta a treia, n fiecare lun, peste 400 de pensionari din judetul Vaslui mor cu zile. Lipsa banilor, bolile si foamea secer lunar viata a peste 400 de pensionari vasluieni. Cu ct se strnge surubul si cuantumul pensiei nu mai acoper nevoile de strict necesitate, cu att rata mortalittii creste. Problema de viat si de moarte cu care se confrunt persoanele n vrst rmne sistemul de sntate. Chiar dac oficial se laseaz tot felul de programe care s compenseze serviciile medicale, o serie de medicamente, specifice vrstei, nu sunt subventionate n nici un fel. Este vorba despre boli ale ficatului, afectiuni reumatismale, osteoporoz etc., toate necesitnd tratamente extrem de scumpe. Loviti de dureri crunte, pensionarii sunt obligati s apeleze la „traditionala” spag, pentru a fi ngrijiti asa cum trebuie. O alt spaim a celor btrni este intoducerea sistemului de coplat pentru serviciile medicale, ncepnd de la medicul de familie si pn la internare. Btrnii nu-si explic de ce mai sunt pusi s scoat bani din buzunar nc o dat, n conditiile n care deja pltesc, din pensie, CAS-ul. „Mai bine rmnem acas dect s mergem la spital, fiindc nu ne mai ajung banii” – este rspunsul clasic al pensionarului ajuns ntr-o astfel de situatie.

Promisiuni bune de pus n cui

Pensionarii nu au uitat nici acum tonele de promisiuni fcute n campaniile electorale. Evident, neonorate. Este vorba despre amnarea punerii n aplicare a legii care prevedea majorarea punctului de pensie la 45% din salariu mediu brut pe economie, prognozat prin bugetul de stat pe anul 2009. O alt doleant, la care cei n vrst nu au renuntat, este actul normativ prin care se stabileste mrirea pensiilor pentru persoanele care au lucrat n grupele I si II de munc. Conform programului initial, ambele legi trebuiau s produc efecte ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009. ns legea privind grupele de munc a fost decalat de ctre vechiul Executiv pn la data de 1 ianuarie 2010, iar majorarea punctului de pensie se face n dou trepte: de la 1 aprilie, cu 3%, adic o crestere a punctului de pensie la 43,2%, iar de la 1 octombrie, cu 2%. Ioan Stamate, presedintele Sindicatului Pensionarilor Vaslui, spune c rata mortaittii n rndul pensionarilor a crescut sau a sczut n functie de nivelul pensiilor. n perioadele n care acestea au fost majorate iar puterea de cumprare s-a mentinut, s-a observat o prelungire a vietii celor iesiti la pensie. „n jur de 40% din banii de pensie se duc pe medicamente. Dac nu ai bani, mori cu zile. Seceta va scumpi si mai mult alimentele, iar rezervele de hran pentru anotimpul rece vor fi mai slabe. Dac mai punem c iarna multi btrni stau n frig, rata mortalittii va fi si mai mare”, spune Stamate.

Bunicii, „crese” n baston

Dac pensionarii de la oras se mai „hrie” de la o zi la alta, cei de la sate trebuie s munceasc pe brnci pentru a se ntretine. Cu pensii de agricultor de cteva sute de lei sau cu pensii sociale garantate, completarea veniturilor nu se poate face dect tot prin mult trud. Cresterea animalelor a devenit foarte costisitoare si dac nainte fiecare gospodrie avea o vac, acum, o bovin revine la sapte sau opt familii. Dac mai adugm si faptul c subventiile vin cu mult ntrziere sau deloc iar preluarea surplusului de lapte este inexistent, btrnii de la tar sunt cei mai amrti. ns greuttile nu se opresc aici. Foarte multi pensionari sunt nevoiti s creasc si nepotii, ai cror printi sunt plecati la munc n strintate. Cum multi din cei plecati nu mai reusesc s trimit bani n tar, bunicii sunt obligati s ntretin nepotii, inclusiv din punct de vedere material.

2 COMENTARII

  1. toata viata mi-a fost mila de batrani. ce oameni au fost si ce rau au ajuns! oare nimeni din cei ce fac legi nu are cap sa se gandeasca ca vor fi si ei batrani si ca chiar daca isi agonisesc averi vor avea si ei o durere?mare rusine pentru cei ce fac legi si se gandesc doar la ei!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.