Calamitatea, „compromisa“ de o galeata de apa

Seceta severã din acest an este pe cale sã nenoroceascã sectorul agricol vasluian. Aproape 60.000 de hectare pe care au fost semãnate culturi de toamnã sunt afectate, gradul de dãunare ridicãându-se pânã la 60%. Lãsati din start fãrã profit, dar si cu datorii imense pe cap, fermierii sunt în pragul falimentului. Dacã anul trecut productia medie la grâu a fost de 4.036 kilograme/hectar, în acest an, recolta estimatã nu va depãsi 1.940 kilograme. Pentru fiecare hectar semãnat, fermierii au pierderi de aproximativ 1.000 de lei. Salvarea societãtilor si a noului ciclu agricol stã “în pixul” Guvernului, de la care fermierii asteaptã cu disperare sã declare starea de calamitate naturalã. Numai cã, precipitatiile anemice cãzute în ultima perioadã pot reprezenta un pretext “beton” pentru ca autoritãtile sã nu mai acorde despãgubiri. Câteva picãturi de apã sunt scuza perfectã pentru a mai pune un lacãt pe un buget muribund si pe un Executiv care a pierdut pariul cu agricultura înainte de a-l pune. Simtind pericolul, fermierii au cerut, deja, autoritãtilor locale sã facã lobby pentru acordarea despãgubirilor. Seceta persistentã a calamitat sever importante suprafete agricole însãmântate cu culturi de toamnã. Pânã la ultima centralizare realizatã de cãtre Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, fermierii au depus dosare de daune pentru un total de 59.663 hectare. De departe, cea mai gravã situatie se înregistreazã la cultura de grâu, unde, din cele 65.170 hectare semãnate în toamna anului trecut, 41.350 de hectare sunt afectate de secetã. Suprafete întinse dijmuite masiv de lipsa acutã a umiditãtii din sol sunt si la cultura de rapitã – 17.763 hectare, orz – 385 hectare, orzoaicã – 137 hectare, triticale – 28 hectare. În fata unui asemenea grad de dãunare, care pe unele parcele se ridicã pânã la 60%, pierderile contabilizate de lucrãtorii din agriculturã sunt imense. Spre exemplu, dacã anul trecut productia medie de grâu a fost de 4.036 kg/ha, în 2009, recolta medie nu va depãsi 1.940 kg/ha. Cu alte cuvinte, la un singur hectar semãnat, fermierii vor avea pagube de peste 1.000 de lei. Fatã în fatã cu acest dezastru, agricultorii vasluieni au atras atentia autoritãtilor cu privire la riscul unei decapitalizãri fãrã pecedent a sectorului în care opereazã. Fãrã profit si încãrcati de tot felul de obligatii financiare (inputuri, arende, credite bancare etc.), existã pericolul ca ciclul agricol sã nu mai poatã fi reluat.

În asteptarea HG-ului salvator

În astfel de conditii naturale extreme, salvarea fermierilor nu poate veni decât de la Guvern, care, odatã ce a fost sesizat asupra impactului fenomenului de secetã, trebuie sã declare starea de calamitate. Decizia Executivului are la bazã Legea nr. 381/2002, care prevede acordarea de despãgubiri în caz de calamitãti naturale, precum si Ordinul Ministrului nr. 412/2002. Conform prevederilor legale, hotãrârea prin care se declarã starea de calamitate se ia în functie de aria de rãspândire a fenomenului si de volumul pagubelor înregistrate. Rãmâne de vãzut dacã Ministerul Agriculturii va promova un act normativ în acest sens, tinând cont de faptul cã, în ultima perioadã, la nivelul judetului Vaslui au cãzut “unele” precipitatii. Chiar dacã ploile nu mai pot salva culturile afectate, nu este exclus ca autoritãtile sã constate cã “seceta nu este atât de gravã”, încât sã fie declaratã starea de calamitate…

Despãgubiri doar pentru fermierii asigurati

Potrivit datelor oferite de cãtre DADR Vaslui, dintr-un total de 89.999 de hectare însãmântate cu culturi de toamnã, au fost asigurate numai 57.890 hectare. Restul suprafetei, care totalizeazã 31.499 hectare, nu a fost asiguratã si, în cazul unor fenomene naturale extreme, nu vor fi acordate despãgubiri. Asigurarea culturilor este extrem de importantã pentru fermieri, pentru cã, în acest fel, se gestioneazã cu mai multã sigurantã riscurile din agriculturã. În momentul în care se produc fenomene extreme, cum ar fi seceta, înghetul, inundatii, societãtile agricole sau persoanele fizice care au asigurate suprafetele însãmântate primesc despãgubiri.