Seceta a ars 36% din culturile de toamna

Seceta si temperaturile ridicate usucã fãrã milã culturile agricole din judetul Vaslui. Ultima informare venitã din partea fermierilor este dramaticã: 36% din culturile de toamnã sunt deja afectate. Pe lângã cereale, culturile de primãvarã, porumbul, floarea-soarelui etc. riscã sã fie calamitate în procent de 100%. Deficitul urias de precipitatii este dublat de o arsitã excesivã, care accelereazã pierderea umiditãtii în atmosferã. De la marile societãti agricole si pânã la micii producãtori, sectorul agricol este la un pas de faliment. Singurul în care tãranii îsi mai pun sperante este Dumnezeu. În multe comunitãti locale, oamenii au scos icoanele din biserici iar preotii fac rugãciuni pentru ploaie. Si, într-adevãr, miza acestor zile este capitalã pentru multi dintre locuitorii judetului Vaslui. Dacã micile gospodãrii vor sãrãci, foarte multi orãseni vor rãmâne fãrã sprijin alimentar. Pe fondul crizei economice accentuate si a somajului în crestere, fenomenul se poate traduce într-un singur cuvânt: foame! Seceta si arsita excesivã din ultimele sãptãmâni i-au adus la disperare pe locuitorii satelor vasluiene. De la un capãt la altul al judetului, invocarea ploilor a devenit singura grijã din viata tãranilor. Dupã luna aprilie, care a fost cea mai sãracã în precipitat ii din ultimii 50 de ani, în luna mai, continuã accentuarea deficitului de apã din sol. Potrivit estimãrilor meteorologilor, în aceastã lunã a plouat de 3,5 ori mai putin comparativ cu debitele multianuale obisnuite. Grav este cã temperaturile extrem de ridicate conduc la cresterea consumului de apã, situatie în care stresul hidric al plantelor urcã la cote maxime. Pânã la aceastã datã, notificãrile din teritoriu privind suprafetele afectate si pagubele produse de secetã sunt alarmante. Conform datelor de la Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, 36% din suprafata totalã însãmântatã în toamna anului trecut este afectatã de secetã. Mai exact, din cele 89.651 hectare de culturi de toamnã, 35.597 hectare sunt deja declarate de fermieri ca înregistrând pierderi din cauza lipsei de precipitatii. Pe lângã orz, orzoaicã si rapitã, cultura de grâu este cea mai lovitã, 26.440 hectare fiind calamitate în diferite proportii. “Am venit la Directia de Agriculturã, pentru a mã interesa care sunt etapele în vederea întocmirii dosarelor de daune. Eu am o parcele de 40 hectare de grâu care este pierdutã în totalitate, însã, nici grâul care are format spicul nu se va face, dacã nu plouã”, ne-a spus, ieri, un fermier din judet. Pe fondul unor temperaturi nespecifice sfârsitului de primãvarã si a disparitiei umiditãtii atât din stratul superficial, cât si din profunzimea solului si culturile de primãvarã sunt în mare pericol. Pe lângã rãsãrirea partialã, culturile de porumb, floarea-soarelui si soia riscã sã se usuce dacã nu vor beneficia de apã în cel mai scurt timp. În fata prãpãdului, locuitorii satelor au mai rãmas cu nãdejdea cã numai Dumnezeu le va salva câmpurile. “A venit timpul sã ne rugãm toti pentru ploaie. Numai Dumnezeu ne poate scãpa de secetã”, concluzioneazã un tãran din partea Negrestiului.

Agricultura, o prioritate… electoralã!

În ciuda importantei strategice pe care o are, agricultura a rãmas un domeniu favorit doar în timpul campaniilor electorale. La fiecare patru ani, populatia este informatã despre potentialul agricol imens de care dispune România, iar competitorii politici promit marea cu sarea. Din nefericire, investit iile alocate modernizãrii infrastructurii agricole sunt în continuare insignifiante, agricultura de tip arhaic, îndreptatã exclusiv spre autoconsum, fiind preponderentã. Domeniul agricol este meteo-dependent, sistemele de irigatii nu au fost restructurate sau au fost în mare parte distruse. Un alt obstacol major în calea rentabilizãrii sectorului agricol este si fãrãmitarea excesivã a terenurilor, precum si nefiscalizare mãrfii, preferându-se în continuare operatiunile “la negru”. Dacã la toate aceste realitãti adãugã m si lipsa de cofinantare la proiectele europene, întârzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetarã insuficientã, tabloul dezastrului este complet.

Mâncare din import

Pentru consumatori, urmãrile secetei asupra pietei produselor agroalimentare vor fi nefaste. Reprezentantii sindicatelor din agriculturã estimeazã cã, în toamnã, pretul alimentelor va creste cu 30%. De altfel, si pânã la dijmuirea de cãtre secetã a recoltelor România importa 60% din consumul intern (carne, lapte, fructe, legume etc). Pentru a nu pierde profitul, importatorii ajusteazã preturile la materia primã ori de câte ori este nevoie, în timp ce industria prelucrãtoare este obligatã sã se alinieze la noile tarife. Tocmai de aceea, pânã când agricultura nu va fi modernizatã si pregãtitã sã se batã cu produsele competitive europene, populatia va mânca foarte scump si prost.