Pacea din bucatarie

Criza economicã “relanseazã” viata de familie a multor vasluieni. Rãmasi fãrã serviciu si fãrã un ban în buzunar, certãretii din anii trecuti s-au linistit brusc. Instaurarea pãcii conjungale nu are nici o altã cauzã decât imposibilitatea procurãrii alcoolului, principalul factor de favorizare a actelor de violentã. Aceleasi constrângeri financiare au “aprins” la persoanele agresive teama de amenzi, care oricum nu rezolvã starea conflictualã. În primele trei luni din 2009, actele de violentã domesticã au scãzut cu un neverosimil 300%. Mai exact, de la 210 acte de violentã în trimestrul IV din 2008, la 69 de cazuri în trimestrul I din 2009. Situatia este cu atât mai ineditã, cu cât legislatia în domeniu nu a fost modificatã. Dacã evolutia fenomenului se va mentine pe acelasi trend, sunt toate sansele ca deficitul bugetar sã aducã un excedent de armonie. Pe lângã toate relele de pe lume, criza financiarã pare sã fie antidotul împotriva violentei în familie. O spun extrem de clar datele statistice referitoare la proportiile în care se manifestã acest fenomen în rândul vasluienilor. Dacã în ultimul trimestru din 2008, institutiile abilitate raportau 210 cazuri, în primele trei luni din 2009 au fost înregistrate numai 69 de astfel de evenimente. Practic, odatã cu intrarea în acest an, scãderea abuzurilor domestice este de 300%. Mai mult, trendul de descrestere este si mai accentuat, dacã ne raportãm la întreg anul 2008, când, trimestrial, au fost raportate circa 200 de cazuri. Situatia este cu atât mai atipicã, cu cât, în ultimele luni, nu a avut loc modificãri ale legislatiei în domeniu, care sã schimbe modul de încadrare al evenimentelor de violentã în familie. Explicatiile acestui fenomen, destul de straniu, sunt greu de formulat inclusiv de institutiile care au competente în acest domeniu. Cea mai importantã motivatie a disparitiei certurilor si “reglãrii” problemelor din interiorul familiei prin fortã ar fi criza financiarã. În marea lor parte, bugetele familiilor au cunoscut ajustãri serioase, ceea ce îi determinã pe protagonis tii scandalurilor sã nu mai dispunã de principalul element care favorizeazã violent a: alcoolul. Cum majoritatea cazurilor de violentã se produc pe fondul consumului de alcool, în special în mediul rural, lipsa banilor a fãcut inaccesibil “cherosenul” bãtãilor. O altã consecintã a austeritãt ii financiare în rândul familiilor ar fi si teama de amenzi. În noul context economic, o sanctiune, care si asa nu rezolvã în nici un fel starea conflictualã, secãtuieste si mai mult bugetele proprii. Nu în ultimul rând, este posibil ca modificãrile conducerilor institutiilor din cadrul sistemului sã fi determinat neînregistrarea anumitor cazuri.

Traditia costã scump

Familia traditionalã cu regulile ei stricte în ceea ce priveste stabilirea rolului fiecãrui membru al familiei reprezintã sursa unui numãr mare al actelor de violentã în familie. Modul în care generatii la rând, îndeosebi din zona ruralã, sunt învãtate cum sã accepte abuzurile din familie favorizeazã astfel de evenimente. În urma unei analize realizate pe ultimii ani, s-a ajuns la concluzia cã astfel de evenimente neplãcute cunosc o puternicã crestere, pe fondul consumului de alcool, al sãrãciei, a diferitelor neajunsuri, al numãrului mare de membri ai familiei. Modelul de familie în care rolurile dominante sunt profund ancorate în mentalitatea oamenilor îi determinã pe acestia sã accepte fãrã rezerve numeroase acte de violentã fizicã sau verbalã. Multe din cazurile existente au particularitãtile lor si prin comportamentele de pedepsire si rãnire a femeii. Odatã agresatã, femeia victimã este fãrã putere, speriatã si cu sentimentul subordonãrii.

Bãtaia, una din cauzele avorturilor

Potrivit Legii 217 din 25 mai 2003, violenta în familie reprezintã orice actiune fizicã sau verbalã sãvârsitã cu intentie de cãtre un membru de familie împotriva altui membru al aceleeasi familii, care provoacã o suferintã fizicã, psihicã, sexualã sau un prejudiciu material. Constituie, de asemenea, violentã în familie împiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertãtile fundamentale. Abuzul asupra femeii în familie este un comportament ce are ca scop instituirea si pãstrarea controlului asupra partenerei de viatã. Astfel, existã mai multe tipuri de abuz care pot fi exercitate asupra femeii, dintre care mai des întâlnit este abuzul fizic, în special asupra femeii gravide. Din nefericire, aceastã practicã are consecinte negative atât asupra femeii, cât si asupra fãtului (este una dintre principalele cauze de avort) si, ulterior, asupra dezvoltãrii normale fizice si psihice a copilului. De asemenea, abuzul sexual este unul din desele cazuri de violentã în familie. Este considerat abuz sexual orice contact sexual nedorit de partener, fiind ceea ce se încadreazã sub termenul de viol marital, dacã relatiile dintre parteneri sunt oficializate, si viol, în general, pentru alte tipuri de relatii sexuale obtinute prin fortã. Si abuzul emotional care cuprinde sentimentul de fricã, de depersonalizare, atunci când femeia este determinatã sã se considere un obiect fãrã energie, resurse, nevoi sau dorinte, de privare economicã, de supraîncãrcare cu responsabilitãti sunt des prezente în aceastã cazuisticã.