Frectie la piciorul de lemn

Guvernul este pe punctul de a lansa pe piat un al doilea plan de relasare economic. Dup ce primul program anticriz a intrat la… ap, guvernantii si pun mari sperante n noua strategie. Planul prevede acordarea de garantii si ajutoare de stat pentru firme din domeniile strategice, eliminarea fiscalittii, garantri de credite etc. Pentru judetul Vaslui, noul program echivaleaz cu o frectie la piciorul de lemn. Economia se zbate ntre viat si moarte, n timp ce resursele financiare au disprut din peisajul investitional. Numrul somerilor este n crestere, oferta locurilor de munc s-a diminuat constant, magazinele sunt tot mai goale iar bncile, tot mai pustii. Mai mult, ultimele msuri fiscale vor aduce n toamn un val fr precedent de falimente, peste 2.000 de firme din judetul Vaslui urmnd s si sisteze activitatea. Pentru a nltura definitiv efectele grave ale crizei, Guvernul pune la punct un al doilea plan de relansare economic. Chiar dac planul anticriz anuntat initial nu a fost finalizat iar oamenii de afaceri nu reusesc s identifice vreo m- sur care s fi fost pus n practic, autorittile au fost cuprinse de optimism. Noul program prevede acordarea de garantii si ajutoare de stat pentru firmele care lucreaz n domenii considerate strategice: agricultur, constructii, infrastructur, turism, sntate si mediu. Tot pentru a combate blocajul instalat n piat, guvernantii intentioneaz s garanteze creditele contractate de tineri pentru achizitionarea primei locuinte si sprijinirea consistent a productiei agricole. Nu n ultimul rnd, se doreste eliminarea sau reducerea a nu mai putin de 179 taxe si tarife parafiscale. ntradevr, un plan bine articulat, dar care are o singur scpare major: trebuie pus n practic. „Fripti” o dat cu promisiunile cuprinse n primul plan anticriz, ntreprinztorii sunt rezervati. Pe de o parte, se declar multumiti c, n sfrsit, propunerile lor sunt ascultate, pe de alt parte, sunt sceptici n ceea ce priveste implementarea respectivelor msuri. La nivelul judetului Vaslui, al doilea plan de relansare economic gseste o situatie extrem de complicat. Economia local se zbate ntre viat si moarte iar capitalul investitional lipseste cu desvrsire. Frica i-a cuprins pe toti potentialii investitori, iar cei care mizeaz pe afaceri o fac doar pe segmentul patronat de sectorul public. Motivatia oamenilor de afaceri este extrem de pragmatic: chiar dac si vor primi banii peste jumtate sau un an, au siguranta realizrii pltilor. n schimb, demararea unei relatii de afaceri cu un operator privat prezint un risc major, care nu nseamn altceva dect imposibilitatea recuperrii banilor. Pe lng panica instalat n rndul societtilor, bncile comerciale continu s promoveze politici de creditare extrem de prudente, mprumuturile fiind n mare parte nghetate.

Au disprut banii!

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui, a precizat c este foarte important ca institutiile financiare s relaxeze dobnzile la o singur cifr. O solutie n acest sens ar fi scderea rezervelor valutare obligatorii de la Banca National a Romniei si pomparea banilor n sistem. „Din primul program anticriz nu s-a aplicat mai nimic. E adevrat c noul Guvern nici nu a avut la dispozitie timp suficient pentru a duce la capt obiectivele propuse. Un factor important pentru relansarea economiei este reducerea fiscalittii, prin diminuarea taxelor si impozitelor”, a spus Ionel Constantin. Reprezentant ii patronatului mai au si alte promisiuni din partea Guvernului, n care si pun mari sperante. Este vorba despre eliminarea impozitului forfetar, plata n cel mult o lun a datoriilor administratiei publice locale si centrale ctre sectorul privat, neimpozitarea profitului reinvestit etc. „Pn n toamn, declinul economiei se va accentua. La nivelul judetului Vaslui, estimm c circa 2.000 de firme se vor nchide din cauza aplicrii impozitului forfetar. Spre exemplu, institutia pe care o conduc este un ONG, iar pentru proiectele europene pe care le finalizm acum ncas m TVA-ul n anul viitor”, a explicat Constantin. Un alt sector care este n mare suferint, n ciuda publicittii de care dispune, l reprezint proiectele europene. n prezent, pe acest segment de finantare nu se poate accesa nimic, iar proiectele care se semneaz sunt ntocmite n anii trecuti. n tot acest timp, Romnia cotizeaz anual la bugetul Uniunii Europene peste 2 miliarde de euro si acceseaz fonduri de doar cteva sute de milioane.

2 COMENTARII

  1. Astia sunt ratatii care conduc Romania . Incapabili dar galagiosi , in afara de latrat intensiv si la luna nu sunt competenti de alte lucruri. Insa daca tot i-a votat prostimea , se bucura si ei de imunitate si mai praduie ce a mai ramas din Romania. In rest , dumnezeu cu mila , scapa cine poate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.