Odat cu vinerea Floriilor, se deschide pentru toti romnii ortodocsi ciclul Srbtorilor Pascale, care se ncheie odat cu naltarea lui Isus (la 40 de zile de la Srbtoarea Pastelui). Vinerea Floriilor face parte din „vinerile scumpe”, mpreun cu vinerea oulor si vinerea Crciunului. Aceste vineri se tin cu credinta c oamenii vor fi feriti de arsuri. Azi, mormintele sunt curtate si mpodobite cu ramuri de salcm, iar mine se fac pomeni pentru odihna sufleteasc a celor plecati pe alte trmuri. Urmeaz Duminica Floriilor. Floriile sunt srbtorite n duminica ce precede Pastele, ca zi dedicat zeittii romane a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus srbtoarea Intrarii Domnului n Ierusalim. Importanta srbtorii este sporit de interdictiile de munc si sacrificiul ritual al pestelui numit Dezlegarea la peste. La semnificatia veche, de renviere a naturii, cnd nfloresc florile, salcia si pomii fructiferi, s-au adugat functii si semnificat ii noi, legate de cultul mosilor si strmosilor (pomeni, curtirea mormintelor si cimitirelor, nfingerea n morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor mortilor n actele de divinatie). Ramurile de salcie, simbol al fertilittii si vegetatiei de primvar, se duc la biseric pentru a fi sfintite. Cu acestea, oamenii mpodobesc icoanele, usile si ferestrele, se ncing peste mijloc, le pstreaz pentru tratarea bolilor dea lungul anului sau le folosesc la vrji si descntece. n unele locuri din tar, n ziua de Florii se scotea mrtisorul fcut cadou la 1 martie si se agta ntr-un mces sau ntr-un pom nflorit, se aeriseau hainele si zestrea. Srbtoarea este celebrat, cu unele diferent ieri zonale, pretutindeni n Romnia. n Banat si Transilvania, n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cuttoarea (oglinda), mpreun cu o cmas curat, sub un pr altoit, trebuind neaprat ca, a doua zi de dimineat, rsritul soarelui s le gseasc acolo, oglinda fiind ulterior intens folosit n farmecele de dragoste si sntate. nspre miezul noptii, aceleasi fete fierbeau ap cu busuioc, introducnd n fiertur si canafi de la prapurile ce serviser la nmormntarea unei fete mari; dimineata se splau cu aceast ap pe cap ca s aib pr frumos si s strluceasc ca firele de la prapuri, restul de ap fiind turnat la rdcina unui pr, n speranta c flcii se vor uita la ele precum se uit oamenii la un pr nflorit. Si tot de Florii femeile fac tot felul de copturi, si n special plcinte, pe care le mpart, de poman, mai ales sracilor (Mosii de Florii), ca s nu pteasc si ele cum a ptit mama lui Lazr, care a murit de dor de plcinte, sau ca avutul care n-a vrut s-i dea lui Lazr cel srac nici mcar o singur frmitura de pine de pe masa sa, ca s-si potoleasc foamea.
