Stresul, boala secolului

Dac ati pus cteva kilograme bune n ultimele sptmni, fr s fi mncat mai nimic, veti fi tentati s dati vina pe vrst. ns principalul vinovat ar putea fi, n realitate, stresul. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Printre cele mai stresate persoane se numr cei care lucreaz ca profesori sau politisti, arat un studiu realizat de Insitutului National de Sntate Mintal. Cercettorii de la Universitatea Yale au descoperit c femeile foarte stresate depun grsimea n jurul taliei (acesta este tipul cel mai duntor pentru bolile de inim). Oamenii de stiint dau vina pe nivelul cortizolului, secretat n momentele de tensiune, ca reactie de aprare a organismului. Acest hormon directioneaz mai mult grsime ctre depozitele din partea abdominal. Lucrurile stau la fel si n cazul femeilor foarte slabe. Cercettorii avertizeaz c degeaba ncercm s ne nfometm. Numai sportul ne poate scpa de stres si de kilogramele n plus. Recent, s-a descoperit c organismul nostru reactioneaz la stres la fel cum reactioneaz si la o infectie – trimite celule s-l apere. Problema e c, n timp ce toate aceste celule sunt concentrate ntr-un punct, virusurile si bacteriile si fac de cap. n plus, un organism stresat se vindec mai greu dect unul relaxat. Cercetatorii au demonstrat c persoanelor care sunt implicate ntr-un conflict le ia cu 60% mai mult timp s li se vindece eventualele rni care le apar fat de ct le-ar lua ntr-o perioad de liniste. O echip de cercettori sugereaz c, atunci cnd esti stresat, pragul de suportabilitate a durerii este mai mic. Acest lucru este valabil n special pentru femei. De exemplu, femeile care sufer cu inima se plng mai mult de dureri n piept atunci cnd sunt stresate, n comparatie cu brbatii cardiaci. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Prin urmare, cu ct aveti mai multe griji, cu att cresc sansele s provocati un accident. Cifrele arat c unul din cinci oameni sufer de stres din cauza locului de munc, iar peste o jumtate de milion de persoane sunt nevoite s-si ia liber pn si rezolv aceast problem. Profesorii, politistii, managerii si jurnalistii sunt printre cei mai predispusi la tulburri psihice. Stresul, ritmul de viat intens si amenintrile pot provoca insomnii, depresii sau cosmaruri, dar si tulburri psihice. Acesta este rezultatul unor studii realizate de psihologii Insitutului National de Sntate Mintal. Desi greu de crezut, persoanele publice si vedetele sunt cel mai putin afectate de stres. Mai greu este cu cei care au de vndut doar imaginea si ncearc s compenseze inteligenta, explica psihologii. Pseudovedetele vor cu orice pret s stea legate de televiziune si pot s dezvolte o patologie a comunicrii mimico-gestuale, ajungnd si la gesturi caraghioase, mai spun specialistii. Stresul nu-i ocoleste nici pe manageri. „Orice persoan aflat ntr-o pozitie de decizie este stresat suplimentar, deoarece randamentul companiei depinde de deciziile pe care le ia. n plus, exist persoane care sunt avansate n functie si care si dau seama c li s-au dat mai multe sarcini dect pot duce, putnd face diferite tipuri de nevroze”, se arat n studiu. Printre cele mai stresate persoane se numr cei care lucreaz ca profesori sau politisti. Primii sunt nevoiti s se multumeasc cu satisfactii profesionale mici, care dau nastere la frustrri si care, n final, pot duce la depresii majore, n timp ce, a doua categorie este nevoit s suporte presiunile lumii interlope. Profesorii si politistii nu sunt scutiti nici de afectiunile aparatului vocal. De aceleasi afectiuni sunt vizati si preotii, avocatii si telefonistele. Psihologii afirm c pauzele, sportul, plimbrile, mersul la spectacole sau iesirile cu prietenii sunt n masur s elibereze de stres. De asemenea, cei care si suprasolicit aparatul vocal ar trebui s renunte la fumat si s nu neglijeze orele de somn, cnd are loc repausul local si general. Ei trebuie s reduc vorbitul neprofesional, iar cnd ajung acas este bine s evite certurile. Conform studiului, cei mai fericiti sunt cosmeticienii, preotii, florarii si frizerii, iar cei mai nefericiti sunt farmacistii juristii, functionarii. Studiul a demonstrat c profesionistii „n costum”, managerii sau intelectualii, sunt mai putin satisfcuti de viata lor dect persoanele care aleg o carier vocational. Si, ati ghicit, principalul motiv al nefericirii pare s fie stresul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.