Munca la negru face cariera

Munca la negru începe sã facã carierã în rândul angajatorilor vasluieni. Criza economicã, dublatã de cresterea fiscalitãtii, obligã firmele sã adopte mãsuri exceptionale. Pe lângã alte artificii de evaziune fiscalã, munca fãrã forme legale reprezintã una din solutiile de avarie. În primele douã luni din 2009, 11 societãti au fost depistate cã utilizau 20 de persoane fãrã contract individual de muncã. Dacã fenomenul se va mentine cel putin la aceleasi cote, nu este exclus ca 2009, sã fie cea mai “neagrã” perioadã din ultimii cinci ani. Pusi în fata eludãrii legii si a scãderii dramatice a încasãrilor la bugetul de stat, autoritãtile sunt pregãtite sã riposteze. Special pentru perioada de crizã, numãrul controalelor va creste semnificativ, inspectorii muncii pregãtind si alte surprize pentru angajatori. Pe lângã unele aspecte care caraterizeazã “decalogul” muncii la negru, întelegerea dintre angajator si angajat conduce în topul ilegalitãtilor. Pentru tot mai multi angajatori vasluieni, munca la negru a devenit una din posibilitãtile de supravetuire. Criza economicã a lãsat firmele descoperite din punct de vedere financiar, fenomen care se repercuteazã direct asupra salariatilor. Pentru a nu înceta activitatea, patronatul are douã solutii: concedieri de personal sau trecerea unei pãrti a fortei de muncã la negru. Pe lângã trimiterea în somaj, în primele douã luni din 2009, societãtile au preferat si apelarea la economia subteranã. Oamenii de afaceri au avertizat cã majorarea contributiei la asigurãrile sociale, precum si lipsa unei sustineri concrete, va arunca în zona gri-negru o parte însemnatã din productie si forta de muncã aferentã. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) Vaslui, în lunile ianuarie si februarie, 20 de persoane de la 11 firme locale au fost descoperite cã lucrau fãrã forme legale. Dacã evolutia fenomenului se va mentine pe acelasi trend, este posibil ca, în anul 2009, numãrul persoanelor care muncesc fãrã contract individual sã fie cel mai mare din ultimii cinci ani. O posibilitate plauzibilã, dacã luãm în calcul numãrul mare de campanii de control preconizate pe acest segment de infractiuni. De altfel, inspectorii muncii bãnuiesc cã o parte din restructurãrile de personal care s-au efectuat în ultima perioadã mascheazã, de fapt, o continuare a activitãtii unor salariati. Mai exact, muncitorul beneficiazã de indemnizatia de somer si, în paralel, continuã sã lucreze la acelasi patron, rotunjindu-si astfel veniturile. Un alt efect al crizei economice, care favorizeazã munca la negru, este si penuria locurilor de muncã. Pusi în imposibilitatea de a-si mai gãsi alt serviciu, tot mai multe persoane acceptã mult mai usor sã lucreze ilegal. “Noi nu vom tolera un astfel de comportament, doar munca în baza unui contract individual genereazã resurse la buget. Tocmai de aceea, avem în vedere o monitorizare atentã a angajatorilor, prin desfãsurarea mai multor actiuni de control”, au precizat reprezentantii ITM Vaslui.

Mai “vopsiti” de la an la an

Numãrul persoanelor depistate cã lucreazã fãrã forme legale a crescut constant, de la an la an. Astfel, de la 80 de persoane depistate cã lucrau fãrã forme legale în 2004, în anul 2005 numãrul lor a crescut la 85. În anul 2006, au fost depistate 113 persoane muncind la negru, iar în 2007 numãrul acestora a fost de 99 persoane. Trendul ascendent al “ilegalistilor” descoperiti cã muncesc fãrã contract s-a mentinut si anul trecut, când au fost depistate ca muncind la negru 115 persoane. Principalul domeniu în care se înregistreazã cele mai multe cazuri de muncã la negru sunt constructiile civile si industriale, urmate îndeaproape de industria usoarã, comert, industria alimentarã etc. “ITM urmãreste identificarea angajatorilor care folosesc munca la negru si luarea mãsurilor care se impun, depistarea firmelor care utilizeazã nelegal munca copiilor si a tinerilor, cresterea gradului de constientizare a angajatorilor si salaria- tilor, diminuarea consecintelor sociale si economice negative care derivã din nerespectarea legislatiei”, se precizeazã într-un comunicat al ITM Vaslui.

Munca la negru, “boalã grea”

Munca la negru reprezintã o alternativã profitabilã pentru unii agenti economici din judet. De multe ori, muncitorul cade la pace cu angajatorul si preferã sã lucreze fãrã forme legale, pentru a obtine un salariu mai bun. De asemenea, salariatii care au deja încheiate contracte de muncã primesc oficial salariu minim pe economie si agentul economic mai “completeazã” venitul lunar cu o sumã la negru. În alte situatii, lucrãtorul care este beneficiarul unor indemnizatii sau a altor ajutoare financiare din partea statului, cu acceptul patronului, lucreazã în continuare. Inspectorii muncii au identificat mai multe aspecte prin care se manifestã munca la negru: întelegerea dintre angajator si angajat, sustragerea angajatorului de la obligatia de a înregistra contractele de muncã individuale încheiate cu angajatii, neîntocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de probã, folosirea în mod ilegal a fortei de muncã zilierã sau sezonierã, utilizarea de persoanele fizice de personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrãri în gospodãriile individuale.