Islazul comunal devine desertul comunal

Oile, caii, gstele si alte ortnii au fcut praf islazurile comunale. De pe Lunca Prutului si pn pe imasurile din nordul judetului, fiecare fir de iarb a fost „torturat” fr ncetare. Practic, tranii nu mai stiu ce nseamn stabulatia si animalele se hrnesc non-stop de pe cmpuri. Sub avalansa copitelor si n lipsa unei minime organizri, cele 90.000 hectare de psuni publice risc s se transforme, n scurt timp, n terenuri aride. Mai grav este c, n aceast perioad, refacerea pajistilor naturale este la potential maxim, fiecare zi echivalnd cu o sptmn de pscut n miezul verii. Potentialul agricol al judetului Vaslui ar putea hrni fr probleme un septel dublu de animale. Dar, n locul valorificrii acestuia, mcel generalizat. Spre comparatie, elvetienii exploateaz la maxim pajisti alpine dificile, iar produsele alimentare ale acestora ajund n toate colturile lumii. Distrugerea islazurilor comunale pare s fi devenit un adevrat sport n comunittile locale din judetul Vaslui. De luni bune, oi, gste, cai, gini si alte ortnii populeaz cele aproximativ 90.000 hectare de psuni ale judetului Vaslui. Nimeni nu se sesizeaz, nimeni nu ia msuri pentru instaurarea unei minime ordini n acest sector productiv extrem de important pentru economia local. Cum iarna a fost blnd, tranii au renuntat practic la stabulatia animalelor si le-au hrnit exclusiv de pe cmp. Primvara timpurie nu a fcut dect s dea si mai mult avnt acestui obicei prost, nvlmseala de pe islazuri lund proportii. Nu s-a mai tinut cont de data de 10 mai, cnd se deschide „oficial” psunatul, tranii avnd mn liber s fac zootehnie cum i taie capul. n conditiile n care vegetat ia este n plin expansiune si capacitatea de refacerea este maxim, gestul cresc- torilor de animale este criminal. Sau, mai bine spus, sinucigas. Practic, perioada rmas pn la 10 mai, echivaleaz cu resurse de verdeat pentru nu mai putin de dou luni de psunat. Tinnd cont de microclimatul sezonier din zona Moldovei, n care n lunile de var se intr n colaps din cauza secetei accentuate, „abstinenta” din aceste zile este cu att mai important. Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie (OARZ) Vaslui, spune c acest „mcel” se produce n conditiile n care 2008 a fost un an deosebit pentru crearea unei baze furajere ndestultoare. „Este foarte important ca fiecare fermier, precum si autorittile locale s stie cu exactitate ce suprafete de psuni au n administrare si ce efective sunt de ntretinut. Taberele de var trebuie gndite pe specii si categorii de vrst, pentru a se permite o exploatare rational a suprafetelor de pajisti existente”, a precizat Miklos Attila. Spre exemplu, dup ovine, care pasc de jos iarba, bovinele nu mai au posibilitatea s se hrneasc, iar acolo unde crdurile de gste si rate sunt lsate la voia ntmplrii, n special pe Valea Prutului, vegetatia este devastat n totalitate. „Consecintele unei astfel de atitudini nu vor ntrzia s apar. Cnd psunile vor fi fcute praf, cresctorii vor fi obligati s recurg la sacrificri, fenomen care va conduce la pierderea de populatie. Pe lng alte minusuri pe sectorul zootehnic, vor fi reduse si nsmntrile artificiale cu rase de elit”, a explicat Miklos. Situatia critic ar putea fi evitat, dac fiecare tran si va semna mas verde pe terenul arabil pe care l are n proprietate, la care s apeleze n perioada secetoas.

Teren este, organizare ioc

Dintr-un calcul realizat de specialistii n domeniu, cele aproximativ 277.000 hectare de teren agricol, de la nivelul judetului Vaslui, ar putea s ntretin fr probleme, un septel de animale cel putin dublu dect cel actual. n prezent, efectivele din judet sunt de 70.000 de bovine, din care 37.000 capete matc, 210.000 ovine, 36.000 caprine si 20.000 cabaline. „Noi avem la un hectar arabil de ntretinut o vit mare, n loc de trei, care este capacitatea maxim. n acest situatie, nici o comun nu ar trebui s se confrunte cu lipsa de furaje, dac se face un management corect al suprafetelor de care dispunem”, a explicat Attila. Un rol extrem de important pentru refacerea potentialului productiv l are si ntretinerea pajistilor naturale destinate pentru psunat si productie de fn. Anual, suprafetele cu iarb trebuie curtate, supransmntate si, de asemenea, trebuie administrate ngrsminte chimice. Parcelele unde s-au fcut rensmntri, doi ani trebuie folosite numai pentru recoltarea fnului si apoi s se dea liber si pentru animale. De altfel, pentru toate lucrrile de ntretinere, asociatiile de cresctori care sunt constituite la nivelul comunelor beneficiaz de fonduri financiare nerambursabile, alocate de ctre Uniunea European. „Cresterea animalelor pe psuni reduce cheltuielile si creeaz oportunitti de dezvoltare extensiv care nu cer bani. Tranii vor produce o marf ieftin, care s le permit s fie si competitivi pe piat”, a conchis Attila.

1 COMENTARIU

  1. In comuna Berezeni judetul Vaslui,s-a deschis o noua farmacie .in aceasta farmacie vinde medicamente o persoana care nu are studiile nacesare pentru a vinde medicamente si a elibera retete.respectiva doamna care face pe farmacista mai este ajutata si de soacra dansei care este pensionara si nu are studii in acest domeniu .doamna vanzatoare de medicamente le povesteste oamenilor din comuna noastra ca poate vinde medicamente deoarece este la scoala postliceala in anul i .chiar daca ar fi asa tot nu are voie sa vanda medicamente si sa elibereze retete compensate ajutata de soacra dansei.dansa nu cunoaste medicamentele si o mai ajuta soacra .in concluzie comuna noastra este pe mana norei si a soacrei vanzatoare de medicamente.vorba lor: „nu-i chiar atat de greu e ca in orice magazin”,le invatam noi pana la urma ca doar no fi ……aceasta farmacie este a cuiva din vaslui.doamna respectiva vine doar dumineca sau deloc iar noi cumparam medicamente de la asa zisele ” farmaciste”.domnilor jurnalisti amintitiva de cazul din suceava-femeia de serviciu care facea pe farmacista.elevele scoli postliceale nu au voie sa faca nici practica in farmacii.practica se face la vaslui la spital .-puteti verifica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.