Constructorii vor sa dea în judecata Guvernul

Breasla constructorilor intentioneazã sã actioneze în judecatã Guvernul, motivul fiind neachitarea de cãtre stat a sumelor restante pentru lucrãrile executate în cursul anului trecut. Patronatul a fãcut un inventar si, la nivel national, este vorba de creante în valoare totalã de 1,3 miliarde de euro. La nivelul judetului Vaslui, societãtile de profil mai au de încasat sume importante de bani pentru lucrãrile finalizate, fie cã este vorba despre scoli, grãdinite sau drumuri. Astfel, se dovedeste cã afirmatia “datoriile au fost achitate” a fost o cacealma. În timp ce Guvernul Boc se tine de glume proaste, decapitalizarea agentilor economici loveste puternic în potentialul de activitate. Multe firme si-au închis portile, iar o parte din muncitorii trimisi în somaj tehnic nu au fost rechemati la lucru. Investitorii privati sunt reticienti si nu mai bagã bani în proiecte noi, în timp ce cele 10 miliarde de euro promise pentru investitii nu au ajuns nici acum în teritoriu. Mai mult, bãncile împrumutã patronatul foarte greu, iar atunci când o fac, “tintesc” , prin dobânzile pe care le practicã, direct falimentul. Constructorii români intentioneazã sã actioneze Guvernul în judecatã, pentru recuperarea datoriilor de la stat. Potrivit Asociatiei Antreprenorilor de Constructii din România, la începutul lunii aprilie, plãtile cãtre firmele din constructii se cifrau la 65% din totalul creantelor din 2008. Totalul datoriilor de încasat de cãtre oparatorii din constructii de la stat pentru anul 2008 este de 1,2 – 1,3 miliarde de euro. La nivelul judetului Vaslui, firmele locale au de încasat sume importante pentru lucrãrile finalizate, de ordinul zecilor de milioane de lei noi. Pentru multe obiective de investitii au fost emise facturi fiscale, obligând societãtile sã achite taxele si impozitele aferente. Practic, prin aceastã metodã, statul s-a împrumutat fãrã dobândã de la agentii economici, dar fãrã voia acestora. Ovidiu Copacinschi, pre- sedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a precizat cã o mare parte a datoriilor restante cãtre firmele din construc- tii nu au fost onorate nici pânã la aceastã datã. În general, lucrãrile realizate în judet sunt în infrastructurã (drumuri, poduri etc.), scoli si grãdinite sau obiective care apartin de Ministerului de Interne etc. “Noi am primit o parte din sumele restante, dar mai avem de facturat lucrã ri realizate anul trecut. Facturarea o vom face pe mãsurã ce sosesc si banii pentru respectivele obiective”, ne-a declarat patronul unei firme de constructii din municipiul Vaslui.

Cu portile închise

Consecintele negative ale neîncasã rii datoriilor s-au reflectat imediat în capacitatea de actiune a agentilor de profil. Multe societãti si-au închis portile si au trimis oamenii acasã. Acum, chiar dacã timpul este foarte bun, muncitorii nu au mai fost rechemati la lucru. “Din 15 martie, constructiile din judet ar fi trebuit sã duduie. Pe de o parte, investitorii privati care au avut lucrãri în actiune sau proiecte noi au amânat executia si preferã sã pãstreze banii pentru salarii si alte cheltuieli curente. Pe de altã parte, constructorii asteaptã demararea investitiilor publice anuntate”, a precizat Ovidiu Copacinschi. De altfel, sustinerea activitãtii de cãtre patronatul din domeniu a devenit aproape imposibilã. Bãncile acordã foarte greu credite, iar atunci când deschid liniile de finantare, practicã niste dobânzi ucigãtor de mari. Mai exact, la un împrumut pentru care se percepe o dobândã de 25%, afacerea este moartã din start, pentru cã nu poti sã contabilizezi un profit atât de mare. În aceste conditii, firmele consumã din resursele mici de bani pe care le mai au dispozitie. Este vorba despre plata salariilor, a obligatiilor cãtre bugetul de stat, achitarea utilitãtilor etc. Mai mult, condamnarea la faliment se produce pe un segment de activitate extrem de important pentru economia localã, care acoperã aproape 30% din activitate. De altfel, alãturi de industria usoarã si agriculturã, constructiile reprezintã unul din principalele motoare de dezvoltare ale judetului.

10 miliarde de… promisiuni

Nu mai putin de 10 miliarde de euro, aceasta este suma pe care guvernatii intentioneazã sã o aloce investitiilor în 2009. Cu toate cã au trecut patru luni din acest an, fluxul de bani nu a fost deblocat. Reprezentant ii patronatului local sustin cã, la nivelul judetului Vaslui, nu au demarate proiecte de investitii, aceleasi semnale venind si din alte zone ale tãrii. De altfel, drumul banilor este relativ simplu. Sumele pentru lucrãrile de interes public trebuie prinse în bugetul consolidat, care este repartizat pe ministere, pentru ca, ulterior, banii sã fie transferati în judete. “Dacã sunt bani, se trece la întocmirea de proiecte, se fac licitatii si, peste maxim douã luni, se trece efectiv la executarea lucrãrilor”, a mai spus Copacinschi. Temerea oamenilor de afaceri vasluieni este cã fondurile vor fi alocate spre luna decembrie, pentru ca apoi sã fie retrase la buget. De altfel, nu ar fi o noutate.