Taranii, din saraci, si mai saraci

Micii producãtori din agricultura vasluianã au primit un nou “cadou” din partea statului. Dupã ce agricultura a beneficiat, anul acesta, de un buget extrem de redus, în timp ce costurile lucrãrilor agricole au crescut necontrolat, a intrat în actiune si Fiscul. De la 1 ianuarie, Ministerul Finantelor Publice a impus agricultorilor o nouã taxã. Contribuabilii care realizeazã venituri bãnesti din agriculturã vânzând recolta la unitãti de colectare sau de procesare industrialã vor plãti o taxã de 2% din banii încasati. Vor fi supuse noului impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le vând. Chiar dacã fiscalizarea în agriculturã este necesarã, momentul ales este cu totul inoportun. Pe fondul crizei si subfinantãrii, numerosi producãtori vor ajunge în imposibilitatea de a-si mai continua activitatea. Sindicatele lor au cerut amânarea impozitului, având în vedere situatia dramaticã în care se gãsesc multi agricultori. “Prin acest impozit se agatã o povarã în plus de “coada” lucrãtorului din agriculturã”, a spus un fermier vasluian. Începând cu 1 ianuarie 2009, micii fermieri au de plãtit o nouã taxã, si anume “impozitul pe veniturile din activitãti agricole”. “Surpriza” pe care Finantele au pregãtit-o agricultorilor se va pune în practicã conform prevederilor art. 74, alin. 4 din Codul Fiscal. Impozitul se calculeazã prin retinerea la sursã prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, impozitul fiind final. Astfel, producãtorii care îsi vor vinde recolta cãtre firme specializate de colectare, unitãti de procesare industrialã sau pentru alte unitãti cu astfel de utilizare vor plãti un impozit de 2% din banii încasati. În acceptiunea reprezentantilor Ministerului de Finante, este vorba despre “valoarea adãugatã brutã pe care o aduce agricultura, în care intrã inclusiv contributia producãtorilor”. Procentul de 2% din valoarea produselor agricole livrate spre procesare vizeazã veniturile din produsele agricole recoltate de pe terenurile proprietate privatã sau luate în arendã. Practic, vor fi supuse acestui impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le vând unitãtilor de procesare. Actionând în acest mod, Finantele nu vor sã mai facã concesii fatã de micii agricultori, dupã ce introducerea acestui impozit a fost amânatã timp de doi ani din cauza secetei. Consecintele noii taxãri vor fi cât se poate de rapide. Producãtorii vor câstiga mai putin, în conditiile în care si asa sunt dacapitalizati si fac fatã cu greu concurentei externe de pe piatã. Spre exemplu, câstigul în agriculturã nu este mai mare de 8 – 12%, iar dacã se aplicã un nou impozit de 2% si acest profit se diminueazã. De altfel, Federatia Nationalã a Sindicatelor din Agriculturã, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe Agrostar a cerut Guvernului sã amâne acest impozit, având în vedere situatia dramaticã în care se gãsesc în prezent multi producãtori agricoli. Sindicalistii din agriculturã solicitã ca impozitul de 2% pe venitul din productia agricolã sã fie aplicat dupã iesirea din criza economicã, fiindcã agricultura este oricum subfinantatã. “Noi primim subventii mult mai mici decât în alte state din Uniunea Europeanã si aceste impozite sunt o greutate în plus pentru cei care lucreazã pãmântul. Aceastã taxã nu va ajuta cu nimic agricultorul sã-si revinã”, a spus Toader Dima, presedintele AgroInd Berezeni.

Buget de austeritate

Dupã ce a fost invocatã ca fiind ramura economicã care poate salva tara din crizã, agricultura a primit loviturã dupã loviturã. Astfel, pentru anul 2009, agricultura a primit numai 1,37% din PIB, procent care ulterior a mai fost suplimentat cu sume insignifiante. Dintre acestea fac parte si prefinantãrile si cofinantã rile pentru fondurile europene, dar si programele de subventii. Initial, Ministerul Agriculturii a cerut 4%, pentru ca, ulterior, fiind invocatã politica de austeritate, solicitãrile sã fie reduse la 3%. În final, proiectul de buget aprobat de Guvern a prevãzut un nevolnic 1,37%. În consecintã, fermierii vor trebui sã se descurce de unii singuri, de pe o zi pe alta, iar în cazul unui an meteorologic favorabil, productiile obtinute vor fi cel mult egale cu cele din anii trecuti. Cât despre marea relansare si transformarea uriasului potential agricol într-un motor veritabil al economiei, nici nu poate fi vorba. Se va miza, în continuare, pe produsele alimentare din import, iar o mare parte din lucrãrile agricole se vor efectua cu mijloace rudimentare. Pe acest fond de austeritate, va predomina agricultura de subzistentã, iar liniile de procesare moderne si punctele specializate de desfacere vor lipsi cu desãvârsire.

Costuri mai mari cu 20%

Costurile pentru înfiintarea si întretinerea culturilor agricole de primãvarã au crescut amentitor (între 5 si 20%). În acest moment, un kilogram de azotat de amoniu se vinde cu 1,5 lei cu tot cu taxa pe valoarea adãugatã. Ureea este si mai scumpã: circa 2 lei pe kilogram, în timp ce îngrãsãmintele complexe pentru legumiculturã au ajuns la 4 lei pe kilogram. De asemenea, pesticidele s-au scumpit cu 10, pânã la 40%. Si sãmânta certificatã s-a scumpit fatã de anul trecut: între 3 si 10%. Spre exemplu, pentru însã- mântarea unui hectar de floarea soarelui cu sãmântã de calitate, fermierul trebui sã scoatã din buzunar 200 de lei. În ceea ce prives te sãmânta de porumb, costul pentru un kilogram este undeva între 10 – 12 lei, fãrã transport. La aceste valori, pentru înfiintarea unui hectar cu porumb, lucrãtorul din agriculturã trebuie sã achite între 220 si 500 lei. Cât priveste restul semintelor, lucerna se vinde cu 15-20 de lei/kilogram, iar mazãrea cu 1,5 – 2.2 lei/kilogram.