Scumpi la beton, ieftini la viata

Au trecut 32 de ani de la tragicul cutremur din 1977. Acest episod negru din istoria României este un bun prilej pentru a vedea ce s-a mai întâmplat de atunci încoace în domeniul asigurãrii vietii. Ei bine, nu s-a întâmplat nimic! Din 1977 pânã în prezent, în judetul Vaslui nu s-a consolidat nici un metru pãtrat de clãdiri! La finalizarea ultimei expertize tehnice, în orasele Vaslui, Bârlad, Negresti si Husi au fost identificate 106 blocuri de locuinte cu risc de prãbusire. În afarã de legislatie, de stabilirea de contraventii si aplicarea de buline rosii, pe “frontul” antiseismic nu s-a mai “miscat” nimic. Guvernul a alocat fonduri numai pentru expertizare, lãsând în responsabilitatea proprietarilor demararea lucrãrilor de interventie. Însã punerea în sigurantã a locuintelor este o întreprindere extrem de costisitoare. Pentru un apartament de 50 metri pãtrati, lucrãrile de consolidare se ridicã la circa 20.000 de euro! Mai mult, peste 60% din locatarii blocurilor marcate cu buline rosii sunt pensionari, contractarea unui credit în acest scop fiindu-le imposibilã. Dacã luãm în calcul si austeritatea financiarã indusã de crizã, sute de apartamente vor rãmâne, în continuare, adevãrate “capcane ale mortii”. Si, pentru ca tabloul inconstientei sã fie complet, de mentionat cã România este situatã în zona centurii de foc transasiatice. Cu alte cuvinte, în orice moment este posibil un cutremur devastator. Zona Vrancea ne poate “ajuta” oricând. La 32 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, marea operatiune de consolidare a clãdirilor încã nu a început. În ultimii ani, au fost date hotãrâri peste hotãrâri, s-au pus buline rosii de avertizare, dar nu s-a turnat o lopatã de beton. Potrivit legislat iei în vigoare, proprietarii sunt singurii care decid momentul demarã rii lucrãrilor de interventie. Astfel, autoritãtile asteaptã ca proprietarii sã initieze refacerea clãdirilor, desi stiu cã populatia nu dispune de banii necesari pentru astfel de investitii. Si, cum în vremuri mai bune “elanul” comunitãtilor s-a redus la expertizarea tehnicã, este de asteptat ca, pe durata crizei, pe frontul antiseismic sã nu se mai întâmple nimic. Mai mult, peste 60% din persoanele care locuiesc în blocurile de locuinte încadrate în clasa I de risc seismic sunt pensionari. Pentru acestia, contractarea unui credit este aproape imposibilã, tinând cont si de faptul cã suma necesarã consolidãrii este destul de mare. Spre exemplu, la un pret de 400 euro/metrul pãtrat pentru lucrãri de consolidare, la un apartament care are 50 de metri pãtrati sunt necesari 20.000 de euro. Existã si varianta acordãrii unor împrumuturi preferentiale prin bãncile de stat, precum si executarea intervent iei la niste costuri minime, fiind vorba despre o comandã guvernamentalã. Însã, în contextul economic actual, eventualele proiectele care prevãd lucrãri de consolidare nu au mari sanse sã fie puse în practicã. “În cazul unor clãdiri, a trecut foarte mult timp de la realizarea expertizei. De aceea, poate fi fãcutã o reexpertizare si pot fi folosite alte solutii, mai avantajoase, pentru consolidare, care sã reducã atât efortul financiar al proprietarilor, cât si disconfortul acestora. Spre exemplu, în stabilizarea clãdirilor ar putea fi folosite niste materiale speciale (bare), care sã aibã în compozitie carbon”, spune Tiberiu Cezar Crãescu, inspectorul sef al Inspectoratului Judetean de Constructii (IJC) Vaslui.

106 blocuri în care nu ai vrea sã locuiesti

La finalul operatiunii de expertizare, specialistii au identificat în municipiile Vaslui, Bârlad, Husi si orasul Negresti nu mai putin de 106 blocuri, care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Mai exact, imobilele respective prezintã un pericol ridicat de prãbusire. Ultima datã, lista clãdirilor de locuinte expertizate tehnic a fost actualizatã la 31 ianuarie 2008. La data respectivã, autoritãtile locale din orasul Negresti, în colaborare cu reprezentant ii Ministerului Lucrãrilor Publice, au finalizat lista cu încadrarea în clasele de risc a clãdirilor. Este vorba despre nouã imobile, construite în perioada 1962-1979, care au un regim de înãltime de la parter plus douã etaje pânã la patru etaje. Numãrul apartamentelor din aceste blocuri este de 264, locuinte care au fost incluse în clasa I de risc. Potrivit datelor IJC Vaslui, în municipiul Bârlad sunt 52 de blocuri afectate, din care 15 blocuri cu 601 apartamente sunt incluse în clasa I de risc seismic, în municipiul Vaslui sunt 40 de blocuri încadrate în clasele II, III, IV de risc seismic, iar în municipiul Husi, sunt 5 blocuri încadrate în clasa a II-a de risc. România legãnatã Riscul siesmic în zona epicentralã a judetului Bacãu aratã cã, în aceastã zonã, o datã la 200 de ani existã aproximativ 90% probabilitatea de producere a unei miscãri seismice cu o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter. Teritoriul tãrii noastre este situat în zona centurii de foc transasiatice, care cuprinde arcul Himalayei, Afganistanul, Iranul, Irakul, Caucazul, Asia Micã, Balcanii si Spania. “Toti factorii implicat i au un interes comun: acela de a reduce pe cât posibil pierderea de vieti omenesti, evitarea unei catastrofe umanitare si intrarea economiei nationale în colaps. În zonele seismice, este deosebit de important rolul experientei, al memoriei individuale, ca etape în atingerea unui nivel adecvat al culturii de prevenire a dezastrelor”, a explicat Crãescu.

Numai legislatia-i “beton”!

În vederea punerii în sigurantã a clãdirilor afectate de seism, autoritãt ile guvernamentale au modificat si completat OG nr. 20/1994. Pentru constructiile expertizate tehnic si încadrate prin raportul de expertizã în clasa I de risc seismic, proprietarii constructiilor, persoane fizice sau juridice, si asociatiile de proprietari, precum si persoanele juridice care au în administrare constructii sunt obligate sã procedeze la realizarea proiectãrii lucrãrilor de interventie în termen de doi ani de la primirea notificãrii de încadrare în clasa I de risc si executia lucrãrilor de intervent ie de cãtre persoane juridice autorizate. În vederea stabilirii de cãtre primãrii a obligatiilor de platã, proprietarii si asociatiile de proprietari sunt obligati sã procedeze la întocmirea documentatiilor cadastrale, pe care sã le punã la dispozitia autoritãtilor. Proprietarii si detinãtorii de orice titlu ai constructiilor supuse ordonantei au obligatia de a permite intrarea în imobile pe care le detin, pentru desfãsurarea activitãtilor de expertizare proiectare sau executie a lucrãrilor de consolidare. Pentru locuintele proprietate privatã a persoanelor fizice, fondurile necesare privind finantarea cheltuielilor pentru expertizare, proiectarea si executia lucrãrilor de consolidare se vor asigura din transferuri de la bugetul de stat, din sursele proprii ale proprietarilor, din despãgubiri acordate de societatile de asigurare si/sau din credite. Necontractarea proiectãrii/executiei lucrãrilor de consolidare în termen de doi ani de la notificarea încadrãrii în clasa de risc seismic a clãdirii, respectiv de la data finalizãrii proiectului de consolidare, se sanctioneazã cu amendã de la 10.000 la 15.000 lei.