Neputinta si foamete

Somajul si lipsa locurilor de muncã afecteazã grav piata muncii din judetul Vaslui. De la o lunã la alta, sute de vasluieni au rãmâs fãrã loc de muncã si, din nefericire, vestile pentru acest an sunt din cele mai îngrijorãtoare. Numeroase firme de constructii din Vaslui, Bârlad si Husi au deja portile închise, în timp ce confectiile supravetuiesc de la o zi la alta. Prinsi la mijloc, sute de vasluieni îsi cautã un loc de muncã. Din pãcate, pentru multe din anunturi, angajãrile s-au fãcut deja sau firmele au intrat în faliment. Oficial, judetul Vaslui are cu putin peste 16.000 de someri, dar în sânul comunitãtilor locale situatia este dramaticã. Practic, foarte multe persoane sunt muritoare de foame si cetãteni, de altfel respectabili, au început sã cerseascã sau sã mãnânce din containere. Mai mult, în jur de 100.000 de vasluieni se luptã cu plata creditelor bancare, iar consumul la alimente s-a înjumãtãtit. În timp ce sectorul privat se pulverizeazã, mult asteptata strategie anticrizã a rãmas la stadiul de intentie. Bãncile comerciale nu dispun de finantare, negocierile cu ofilialii europeni nu dau nici un rezultat, iar firmele solicitã cu disperare ajutorul statului. Disponibilizãrile colective si individuale au cuprins toate ramurile de activitate de la nivelul economiei vasluiene. De la fabricarea de masini, utilaje si echipamente si pânã la furnizare de energie electricã si gaze, firmele îsi reduc drastic activitatea cu consecinte directe asupra fortei de muncã. Începând cu 2009, fenomenul somajului a cãpãtat o amploare de nebãnuit în urmã cu câteva luni, sute de vasluieni rãmânând fãrã un loc de muncã. Grav este cã si domenii precum confect iile textile si constructiile, care aspirau o mare parte din persoanele aflate în cãutarea unei slujbe, sunt în impas. În sectorul confectiilor salariatii stau cu securea concedierilor deasupra capului existând riscul ca, mai devreme sau mai târziu, patronatul sã fie obligat sã-si revizuiascã planul de afaceri. Cu alte cuvinte, recalibrarea strategiei nu înseamnã altceva decât concedieri, sau, mai rãu, relocarea companiei în alte state. Acest lucru nu este exclus mai ales în conditiile în care, într-o perioadã în care sectorul privat nu dispune de lichiditãti sau linii sigure de creditare, impozitul pe forta de muncã creste. Pe lângã diminuarea veniturilor angajatilor, majorarea CAS-ului va subrezi si mai mult potentialul operatorilor economici de a-si onora obligatiile fiscale si de a juca un rol activ pe piatã. Din aceste considerente, salariile care se practicã pe ramurã sunt dintre cele mai mici, în timp ce normele de lucru sunt adaptate riguros la cerintele occidentale. Pe de altã parte, firmele din constructii sunt încã în asteptare si, desi vremea s-a îmbunãtãtit, angajãrile se lasã asteptate. Societãtile din domeniu mizeazã încã pe facilitãti concrete, care sã fie incluse în planul national anticrizã, dar si pe demararea investitiilor publice pe segmentul de infrastructurã. Se stie cã, pentru acest an, autoritãtile centrale au prevãzut alocãri de 10 miliarde de euro pentru investit ii, însã rãmâne de vãzut care vor fi proiectele preconizate la nivel local. În acest context, este extrem de important ca firmele din constructii sã fie pregãtite, eventual prin asocierea mai multor agenti locali, pentru a câstiga licitatiile publice la care vor participa. Altfel, existã riscul ca alte companii din tarã sã-si adjudece lucrãrile si, în acest mod, banii mult asteptati sã fie accesati de firme din alte judete.

Somajul în crestere

Potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã (AJOFM) Vaslui pânã la aceastã datã au fost disponibilizate colectiv 1.239 de persoane. Pe ultimul trimestru al anului 2008 calendarul concedierilor a arãtat astfel: noiembrie – 292 de disponibilizãri; decembrie – 523 si ianuarie – 424. În total, au apelat la reducerea numãrului de angajati 36 de societãti din toate domeniile. Pentru luna februarie, au fost anuntate 159 de concedieri care urmeazã sã fie confirmate în urmãtoarele zile, iar pentru martie sunt preconizate sã rãmânã fãrã un loc de muncã 859 de persoane. Conform acelorasi date, agentii economici din judet au anuntat pentru luna aprilie alte disponibilizãri colective care vor afecta 265 de persoane. În concluzie, în perioada urmãtoare vor fi efectuate 1.283 de noi disponibilizãri si rãmâne de vãzut cum va evolua piata muncii pe fondul accentuãrii problemelor din economie. “Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea fortei de muncã, în cazul concedierilor colective, angajatorii au obligatia sã înstiinteze AJOFM. Anuntul are în vedere adoptarea unor mãsuri pentru combaterea somajului si pentru prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri”, a precizat Elena Baba, purtãtor de cuvânt la AJOFM Vaslui. Potrivit ultimelor date de la nivel national, judetul Vaslui avea înregistrati la 31 ianuarie 2009 un numãr de 16.650 de someri.

Îngrijorare si deznãdejde

În ultimul timp, AJOFM Vaslui a devenit locul de “pelerinaj” pentru sute de oameni care cautã un loc de muncã salvator. Chiar dacã, pe hârtie, oferta locurilor de muncã nu a dispãrut în totalitate, realitatea pare sã fie cu totul alta. Mai exact, unele locuri de muncã afisate nu se regãsesc în teren. Un tânãr interesat sã se angajeze ne-a spus cã a contactat mai multe firme, rãspunsurile însã au fost aceleasi: “locul de muncã a fost deja ocupat”, ori “societatea a intrat în faliment”. “Vin de câteva zile aici si este foarte multã lume. Nu stiu de ce mai tin afisele pe pereti, când încadrãrile s-au fãcut deja. Eu am venit din Spania acum câteva luni, dar vãd cã nici în constructii nu gãsesc de lucru si sunt nevoit sã plec înapoi. Cred cã este o mafie între firme si au niste avantaje, atât timp cât angajãri nu se fac”, a spus tânãrul. Dacã oferta locurilor de muncã nu acoperã cererea, domeniile în care se cautã personal nu sunt pe mãsura pregãtirii profesionale a celor care îsi cautã un servici. “Eu am venit sã mã interesez pentru fiul meu care a terminat facultatea de geografie – turism si acum stã acasã. A lucrat câteva luni la o agentie de turism din oras, dar nu a mers si locuri libere cu aceastã pregãtire nu se gãsesc. Este forte greu sã-ti gãsesti un servici si nu stiu ce o sã facem”, a spus mama unui tânãr somer.

Muritori de foame

Prognozele patronatului vasluian asupra evolutiei economiei locale sunt extrem de sumbre. Potrivit oamenilor de afaceri, în acest moment, suntem de abia la începutul crizei financiare care se transformã treptat în crizã economicã. Dacã, în cel mai scurt timp, nu se vor face finantãri de la bãncile mamã cãtre filialele românesti si la bãncile autohtone de cãtre Banca Nationalã a României, situatia va scãpa de sub control. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui, a spus cã statul român va trebui sã facã douã împrumuturi externe urgente de la BERD si FMI. Pe baza acestor linii de finantare, politicile de creditare vor trebui relaxate si, în consecintã, consumul va creste. De asemenea, este necesar ca institutiile publice sã atribuie lucrãri firmelor vasluiene. “Noi nici nu stim, în realitate, care este numãrul somerilor. Una este cifra care se dã oficial si alta este situatia în rândul comunitãtilor locale. Sunt foarte multe persoane muritoare de foame care stau cu mâna întinsã, sau culeg resturi de prin containere”, a spus Ionel Constantin. El a adãugat cã, în prezent, existã 100.000 de vasluieni care au contractate împrumuturi la bãnci si nimeni nu se gândeste cum vor fi plãtite. “În acest timp, oamenii din administratie intrã în grevã, dar ce ne facem noi, cei din privat, care nu putem asigura salariile angajatilor? Sectorul privat reprezintã aproape 70% din PIB si la cine sã se ducã acesti oameni?! La Dumnezeu?!”, a conchis Constantin.